Fondul pentru Tranziţie Justă este unul dintre instrumentele care sunt create de Comisia Europeană din care vor fi sprijinite unele regiuni ale Europei în drumul spre tranziţia energetică, în condiţiile în care Europa îşi propune să devină neutră din punct de vedere al emsiilor în anul 2050. Câţi bani vor fi disponibili şi pentru ce pot fi folosiţi, în textul următor, unde puteţi downloada şi legislaţia referitoare la acest fond, aflată încă la nivel de proiect.
Politica asumată de Executivul European este ca, în perioada exerciţiului financiar 2021-2027, 25% din tot bugetul Uniunii să fie cheltuit pe activităţi care au legătură cu clima, în total 320 de miliarde de euro.
Noul Green Deal european, despre care puteţi citi mai multe AICI, proupune un Mecanism de tranziţie justă, astfel încît nicio regiune europeană să nu fie lăsată în urmă pe acest drum al decarbonizării. Acest mecanism ar urma să se sprijine pe trei piloni: un Fond de Tranziţie Justă, o schemă dedicată prin programul de investiţii InvestEU şi o facilitate de creditare a sectorului public, prin intermediul BEI. În total, Comisia estimează că, prin acest mecanism vor fi în total disponibile circa 100 de miliarde de euro, în următorii 30 de ani, tocmai pentru a se asigura o tranziţie justă spre obiectivul neutralităţii climatice în 2050.
Putem să vă oferim câteva detalii despre Fondul de Tranziţieie Justă, care face obiectul unei retglementări europene pe care am reuşit să o consultăm şi al cărei draft îl puteţi citi mai jos.
Fondul pentra Tranziţie Justă va funcţiona sub umbrela politicii de coeziune a UE. Scopul Fondului este e a contrabalansa efectele adverse ale tranziţiei climatice prin ajutorarea regiunilor şi angajaţilor care vor fi cei mai afectaţi. Acţiunile care vor fi finanţate prin acest Fond trebuie să diminueze impactul tranziţiei, având ca scop diversificarea şi modernizarea economiilor locale şi atenuarea efectelor negative asupra angajaţilor din acele zone.
Bugetul alocat de Comisie Fondului pentru Tranziţie Justă este de 7,5 miliarde de euro, pentru exerciţiul bugetar 2021-2027, care poate fi suplimentat, dacă va fi necesar, din bugetul Uniunii sau din alte resurse legale. Acest buget va fi indexat cu 2% în fiecare an.
Ce se va finanţa din acest fond:
-Investiţiile productive ale sectorului IMM, inclusiv ale startup-urilor, care să conducă la diversificare economică şi reconversie.
-investiţiile în crearea de firme noi, inclusiv prin incubatoare de afaceri sau servicii de consultanţă
-investiţii în activităţi de cercetare şi inovare şi în promovarea transferului de tehnologii avansate
-investiţii în amplasarea de tehnologii pentru energie curată şi accesibilă, în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, eficienţă energetică şi energie din surse regenerabile
-investiţii în digitalizare şi interconectare digitală
-investiţii în decontaminarea şi regenerarea siturilor şi a reconversiei acestora în alte scopuri
-investiţii în promov area economiei circulare, prin reducerea deşeurilor, utilizarea mai eficientă a resurselor, reciclare
– reconversia salariaţilor actuali şi creşterea competenţelor lor
– asistenţă pentru cei care îşi caută un job, integrarea lor
-asistenţă tehnică
Fiecare stat membru UE în care există regiuni care vor fi afectate de tranziţia energetică va trebui să elaboreze un plan teritorial de tranziţie justă, împreună cu autorităţile locale din regiunile afectate.
Puteţi vedea propunerea Comisiei aici:
România este una dintre ţările care au început să fie, şi vor fi şi mai afectate de tranziţie.
La nivel european, Comisia a identifcat mai demult 41 de regiuni din 12 state membre unde desfășoară activități de extracție a cărbunelui, oferind locuri de muncă pentru aproximativ 185 000 de cetățeni. Două dintre ele sunt în România, în sud-vestul ţării, Oltenia şi Valea Jiului.
Acum doi ani, Comisia a anunţat lansarea Platformei pentru regiunile carbonifere în tranziție. Potrivit Executivului Comunitar, aceasta “va facilita dezvoltarea de proiecte și strategii pe termen lung în regiunile carbonifere, în scopul lansării procesului de tranziție și ca răspuns la dificultățile sociale și de mediu. Ea va reuni părțile interesate la nivel european, național, regional și local, implicate în tranziție, pentru a le ajuta să promoveze parteneriate și să învețe din experiențele celorlalți. (…) Platforma este concepută pentru a stimula tranziția către energia curată, acordând mai multă atenție echității sociale, transformărilor structurale, noilor competențe și finanțării pentru economia reală”.
“Se așteaptă ca mai multe regiuni să sufere puternic de pe urma tranziției energetice: o regiune din Polonia ar putea pierde până la 41.000 de locuri de muncă, iar alte trei (Cehia, România și Bulgaria) ar putea pierde peste 10.000 de locuri de muncă. Regiunile cu cel mai mare număr de joburi aflate în pericol sunt Polonia, Cehia, România, Bulgaria, Germania și Grecia”, spunea atunci Comisia.
Citeşte şi:
