Subiectul livrărilor de gaze ruseşti către ţările din Europa a fost abordat cu prilejul negocierilor dintre Moscova şi Washington, a informat vineri agenţia Itat Tass care l-a citat pe consilierul de politică externă al preşedintelui rus, Iuri Uşakov, citat de Agerpres.
„Am ridicat acest subiect (al livrărilor de gaze către Europa)”, a răspuns Uşakov la o întrebare în acest sens.
Exporturile de gaze ruseşti spre Europa au fost reduse drastic după ce conducta Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania via Marea Baltică, a fost afectată de un sabotaj în luna septembrie 2022. Trei din cele patru conducte care formează Nord Stream au fost rupte, astfel că a mai rămas o singură ţeavă prin care pot fi pompate gaze.
De asemenea, la începutul acestui an, livrările de gaze ruseşti spre Europa via Ucraina au fost oprite, după ce Kievul a refuzat să prelungească acordul de tranzit din cauza războiului.
Acum Rusia acoperă 19% din cererea de gaze a Europei, faţă de 40% în urmă cu trei ani, şi livrările ruseşti constau în principal în gaze naturale lichefiate şi unele gaze livrate prin conducte via Turcia.
Reuters a dezvăluit anterior că oficiali de la Washington şi Moscova au purtat discuţii cu privire la modul în care SUA ar putea ajuta la reluarea vânzărilor de gaze ruseşti spre Europa. Potrivit Reuters, care citează mai multe surse din apropierea acestui dosar, implicarea Washingtonului în reluarea vânzărilor de gaze ar putea ajuta Moscova să ocolească opoziţia politică faţă de Rusia care există în multe părţi ale Europei. De asemenea, implicarea SUA ar fi şi în beneficiul Washingtonului, oferindu-i vizibilitate şi, posibil, un anumit control, cu privire la ce cantităţi de gaze vor reveni în Europa, au dezvăluit două surse diplomatice şi o sursă de la Casa Albă.
Potrivit surselor consultate de Reuters, emisarul american Steve Witkoff şi emisarul economic special al preşedintelui Putin, Kirill Dmitriev, au purtat discuţii cu privire la gaze, în cadrul convorbirilor pentru pace.
Cu privire la modul în care americanii ar putea să se implice, sursele citate de Reuters au spus că până acum discuţiile au vizat posibilitatea ca investitorii americani să preia participaţii la gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania via Marea Baltică, sau în conducta care traversează Ucraina, sau chiar la gigantul rus Gazprom.
De asemenea, firmele americane ar putea acţiona drept cumpărători, achiziţionând gaze de la Gazprom şi livrându-le ulterior Europei, ca o modalitate pentru a calma opoziţia politică a Europei faţă de reluarea livrărilor de gaze ruseşti.
Dacă Washington-ul dorește cu adevărat oprirea războiului din Ucraina, așa cum pretinde președintele Trump, atunci ”ajutorul” american pentru vânzarea gazelor rusești ar trebui să fie condiționat de oprirea imediată a războiului și mai mai ales de stabilirea unor termeni de pace acceptabili pentru Ucraina. Cu gazele din Marea Neagră și cele norvegiene, Europa poate rezista cel puțin 15 ani. Sunt studii în acest sens. Dacă rușii vor fi ajutați să-și vândă gazele în Europa – oricum Ungaria, Grecia și Slovenia continuă să cumpere de acolo – atunci este și mai probabil ca Rusia să atace un membru NATO în cel mult cinci ani. Sunt ferm convins că Rusia nu va ataca Marea Britanie sau Franța, care sunt puteri nucleare, nu va ataca Germania care are rachete Taurus și nici Turcia care are o populație de 90 de milioane de locuitori și o armată de peste 450 000 de oameni (fără rezerviști). Deci rămân țările baltice și o țară sudică, care are vreo cinci, șase milioane de locuitori prin toată Europa. Deci atenție cu pianul pe scări!