Trei oameni de afaceri europeni propun o interconexiune energetică submarină care să lege Europa de America de Nord. Cel mai mare interconector energetic submarin din lume ar transfera electricitate obținută din surse regenerabile în ambele direcții, exploatând de fapt mișcarea soarelui de-a lungul zilei.
Interconectorul submarin, care este încă doar o propunere, ar consta din trei perechi de cabluri de înaltă tensiune care s-ar întinde pe o distanță de peste 3 200 de kilometri pe fundul Atlanticului pentru a conecta vestul Regatului Unit cu estul Canadei și, posibil, New York-ul cu vestul Franței, potrivit unui unei relatări a CNN, citată de presa de specialitate.
Cablurile ar urma să transmită energie electrică din surse fotovoltaice între continente, în funcție de momentul zilei.
Proiectul ar profita de călătoria soarelui pe cer, furnizând electricitate de la centralele solare europene către America de Nord atunci când soarele strălucește în Europa și invers.
Atunci când soarele este sus în Europa, continentul are mai multă energie decât are nevoie, iar atunci ar putea să o trimită în Statele Unite, explică Simon Ludlam, fondator și CEO al Etchea Energy. El este unul dintre cei trei antreprenori care propun proiectul. Mai târziu, când soarele este pe Coasta de Est, Europa poate obține energie de acolo, potrivit acestuia.
Cablurile ar putea trimite o putere de 6 GW de energie în ambele direcții, echivalentul producției a șase centrale nucleare de mari dimensiuni, potrivit lui Laurent Segalen, fondatorul firmei londoneze de energie regenerabilă Megawatt-X, care face parte, de asemenea, din grupul care susține proiectul.
Proiectul interconectorului transatlantic se află în stadiu incipient și nu se preconizează a fi finalizat înainte de mijlocul anilor 2030. Acesta ar necesita investiții semnificative din partea mai multor țări. Costul este dificil de prevăzut. Acesta a fost estimat la peste 20 de miliarde GBP (23,6 miliarde EUR), dar este mai puțin decât cele 46 de miliarde GBP (54,3 miliarde EUR), care este bugetul pentru noua centrală nucleară a Regatului Unit, Hinkley Point C, potrivit Telegraph.
Cu toate acestea, antreprenorii din spatele propunerii sunt optimiști, deoarece interconectorul transatlantic nu numai că ar contribui la acțiunile climatice, dar ar provoca și Rusia în războaiele energetice globale și ar ajuta să concureze cu China pentru dominația în domeniul tehnologiei energiei curate, a scris publicația.
Reflectând la implicațiile geopolitice ale proiectului, susținătorii proiectului chiar l-au numit NATO-L, sau North Atlantic Transmission One-Link,
În esenșă ideea este foarte bună, iar ca inginer cred că este și realizabilă din punct de vedere tehnic. Aici însă mai sunt și alte aspecte cel puțin la fel de importante. Prin însăși conceptul său, proiectul nu are nevoie de baterii de stocare a energiei electrice sau cel mult, are nevoie de o capacitate mică. Problema este că aceste cabluri – mai exact izolația electrică – vor avea nevoie de mentenanță și pază. Cum Atlanticul are locuri cu adâncime foarte mare, este greu de presupus că se va putea face mentenanța izolației. Rusia cea de acum, nu a schițat niciun gest că ar avea vreun gând să participe activ la tranziția energetică globală. Cât timp Chiva și India vor fi interesate de gaze ieftine, nici Rusia nu-și va face probleme pentru finanțarea războiului cu Ucraina, cu atât mai puțin de tranziția energetică globală. În privința pazei, trebuie precizat că din moment ce Rusia nu a avut nicio reținere sa saboteze conductele Nord Stream 1 și 2, nici în cazul acestor cabluri nu va avea vreun ”tremolo”. Pe o lungime de peste 3200 km, este imposibil să asiguri pază cu nave de suprafață, submarine și senzori submarini de proximitate. Aici văd eu cea mai mare problemă.
Cădere mare de tensiune pe o asemenea distanta chiar si in curent continuu, supraconductibilitatea cu R care tinde catre zero este doar in materialele din laborator.
chinezii au deja o legatura hvdc de 3300 de kilometrii prin care transfera 12GW deci se poate face destul de usor cu tehnologia de azi , trebuie doar sa se vrea. Acum depinde si daca comercial e viabil. Din pacate in USA si Europa nu partidul decide ce se poate face sau nu , ci piata
Propunerea de interconexiune energetică submarină între Europa și America de Nord este revoluționară și promite să exploateze mișcarea soarelui pentru a maximiza utilizarea energiei regenerabile. Aceasta ar putea transforma radical modul în care gestionăm energia la nivel global. Totuși, provocările tehnice și financiare sunt semnificative, iar succesul proiectului va depinde de colaborarea internațională. Cum credeți că acest proiect ar putea influența peisajul energetic global și relațiile geopolitice?