Cadrul îmbunătățit de reglementare, condițiile naturale și accesul la finanțae fac ca energia fotovoltaică, care este deja acum a treia sursă a țării, din punct de vedere al puterii instalate a capacităților dispecerizabile, să se dezvolte rapid, spun oficialii din industrie. Astfel, de la cei 5.500 MW instalați acum în parcuri și la prosumatori, la finalul anului vom avea cel puțin 7.000 MW.
“În ceea ce privește perspectivele de dezvoltare ale sectorului, conform datelor noastre, până la finalul lui 2025, capacitatea totala instalată vă ajunge la 7 GW, marcând un al treilea an de creștere consecutivă. Romania este, conform raportului realizat de SolarPower Europe, Global Market Outlook for Solar Power 2025-2029, una dintre primele șapte piețe din punct de vedere al ritmului expansiunii, după Germania, Spania, Italia, Franța, Polonia și Tarile de Jos”, a declarat Andrei Manea, director executiv al Asociației Române pentru Energie Fotovoltaică (RPIA), într-un interviu acordat publicației Agenda Construcțiilor.
“Pe termen mediu, suntem încrezători că vom atinge și chiar depăși, tintă de 10 GW (dintre care 3,5 GW în prosumatori, și 6,4 GW în parcuri de mari dimensiuni) asumată prin Planul National Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) pentru anul 2030 și că volumul investițiilor se vă menține inclusiv după acest orizont”, a mai spus Manea (foto)
Oficialul RPIA spune că mediul de reglementare al energiei fotovoltaice a devenit unul favorabil pentru investițile din România, iar acesta este și unul dintre factorii care au dus la creșterea instalărilor.
“Energia fotovoltaica din Romania a cunoscut în ultimii ani o expansiune remarcabilă, capacitatea instalata triplandu-se intre 2022 și 2025, la peste 5,5 GW, aproape egal distribuită între prosumatori și centrale mari. Aceasta creștere se datorează unui cadru legislativ favorabil, costurilor tehnologice în scădere și finanțării diversificate, poziționând energia solara că una dintre principalele surse diurne naționale și că factor de stabilizare a prețului energiei.
Perspectiva până în 2030 vizează depășirea pragului de 10 GW instalați, concomitent cu dezvoltarea sistemelor de stocare (BESS) pentru flexibilizarea rețelei. Sectorul creează oportunități importante de muncă și necesita forță calificata pentru integrarea infrastructurii și tehnologii inteligente, în timp ce organizațiile precum RPIA (Romania Photovoltaic Industrial Association) contribuie activ la politici, formare profesionala și promovarea industriei la nivel national și european, susțînând tranziția energetică sustenabilă”, a mai spus Manea.
“Dacă ne uitam la timpul necesar avizării, cu o medie de 24 de luni, suntem în primele trei țări (după Lituania și Belgia) ca durată a procesului, ceea ce, coroborat cu potențialul natural și țintele asumate prin PNIESC, face că Romania să fie una dintre cele mai atractive piețe la nivel european. Pe plan regional, ritmul de creștere este depășit doar de Polonia, unde „motorul” noilor instalări este reprezentat de capacități de sub 50 kW aparțînând prosumatorilor”, a mai explicat oficialul RPIA.
El a amintit și despre necesarul de investiții în rețele, pentru a se putea prelua toată energia produsă.
“Trebuie subliniat că expansiunea surselor intermitente necesită adaptarea infrastructurii de transport și distribuție, atât pentru integrarea noilor centrale, cât și pentru gestionarea variațiilor de producție, precum și dezvoltarea unor soluții flexibile de echilibrare. În acest sens, operatorul de transport și de sistem, Transelectrica, dispune de instrumente de monitorizare și intervenție în timp real și, împreună cu Dispecerul Energetic National, poate gestiona eficient oscilațiile de cerere și ofertă, așa cum au demonstrat în perioada sărbătorilor pascale.
Cu toate acestea, pentru a asigura stabilitatea sistemului pe termen lung și a valorifica pe deplin potențialul energiei solare, sunt necesare investiții continue în infrastructura de rețea, completate de politici proactive care să sustină integrarea flexibilității, a stocării și a mecanismelor inteligente de gestionare a cererii”, a mai spus Manea.
Puteți citi tot textul publicat de Agenda Construcțiilor AICI
Capacitatea instalată în parcurile fotovolaice dispecerizabile din România a bifat un nou record, chiar luna aceasta: după ultimele autorizații eliberate de Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), puterea instalată în parcuri fotovoltaice – 2.765 MW – a depășit-o pe cea din centralele pe cărbune și din centralele pe gaze, solarul fiind, în termeni de putere instalată, a treia sursă de generare din România, după hidrocentrale și eoliene.
Maximul de producție instantanee a fotovoltaicelor dispecerizabile a fost, până acum, de 1.866 MW, nivel atins în luna iunie.
Eu personal am dubii serioase că ținta de 10 000 de MW va fi atinsă, cu atât mai puțin depășită, până în 2030. În sprijinul acestei păreri aduc următoarele patru argumente. 1. Bogdan Ivan actualul ministru al energiei și membru în Partidul Sărăciei și Distrugerii, nu a absolvit facultatea de energetică sau electrotehnică, așa cum ar fi cazul. Deci nu cred că înțelege problemele de ordin tehnic. Nu mai spun că există probleme de natură organizatorică și juridică. 2. Acest ”papagal” a dorit să-și numească finul în consiliul de administrație al Hidroelectrica. Acest fapt demonstrează clar ce intenții are în realitate. El ca și Partidul Sărăciei și Distrucgerii din care face parte, nu vor decât să facă ”jocul” Moscovei. La fel cum a făcut și nea nelu cotrocelu, arde-l-ar focul pe mațe pe unde o fi. 3. Prin întârzierea reformelor în principal din cauza sus-numitului partid, o foarte mare parte din banii pentru PNRR nu vor mai veni. Deci, în ipoteza puțin probabilă că nu vor fi probleme de găsire a personalului tehnic necesar pentru proiectele viitoare, nici investitorii nu se vor grăbi să vină în România. În condițiile în care legislația fiscală se schimbă ca șosetele, legislația în domeniul energetic este ambiguă și adoptată târziu, iar deficitul de forță de muncă se mărește de la o lună la alta, nu sunt șanse reale ca această țintă să fie atinsă. 4. Având în vedere că două din trei panouri foto-voltaice sunt fabricate în China, asta înseamnă că am înlocuit dependența de gazul rusesc cu dependența de panouri foto-voltaice chinezești. China nu are niciun interes să furnizeze României și / sau investitorilor din România, panouri foto-voltaice. Chinei îi pasă doar de ea pentru că și ea depinde foarte mult de gazul rusesc. Cine credeți că sunt cei mai mari clienți ai Rusiei, când vorbim despre produse petroliere. China și India. Concluzie: Sper ca acest site și mai ales acest articol să existe și peste cinci ani. iar atunci vom vedea că am avut dreptate.
P.S.: Sunt de profesie inginer și am lucrat în domeniul energetic. Deci nu vorbesc din bezna minții. Pentru a deveni independenți de gazul rusesc, principalul obiectiv al programului RePowerEU, trebuiau luate niște măsuri încă din 2014 când Rusia a anexat Crimeea. S-au pierdut cel puțin unsprezece ani, pe care nu îi mai putem recupera pentru că azi România și Europa trebuie să facă investiții majore în industria de apărare. Domeniul energetic necesită o analiză și o planificare foarte judicioasă. Nicio economie națională nu poate funcționa fără energie multă și cu preț competitiv. Uitați-vă la Germania. De ce credeți ca majoritatea produselor nemțești nu mai sunt competitive ca preț, pe piața mondială. Pentru că energia consumată la fabricarea lor, este foarte scumpă iar fabricanții acestora doresc evident recupararea costurilor de fabricare. Să auzim numai de bine!