Prețul gazelor naturale vândute pe piața spot la Bursa Română de Mărfuri a crescut masiv astăzi, depășind nivelul de 400 de lei/MWh. Și prețurile din Europa au crescut. Bloomberg vorbește despre o posibilă nouă criză energetică în Europa.
Prețul gazelor naturale tranzacționat azi cu livrare mâine la Bursa Română de Mărfuri a urcat la 413 lei/MWh, o creștere enornă, de 23%, de la o zi la alta, în condițiile în care prețul gazelor tranzacționate ieri cu livrare azi a fost de 337 de lei/MWh. Un preț oricum destul de mare, iar tendința de creștere se manifestă oricum de trei săptămâni
Volumele tranzacționate pe piața spot cu livrare în 11 februarie au fost foarte mari, de 158 GWh, adică undeva la 16 milioane de metri cubi de gaze, echivalentul a aproape 30% din consumul național al acestor zile mai friguroase. Iată datele de pe BRM (prețul este de coloana din stanga, volumul pe cel dun dreapta):
Este cel mai mare preț întregistrat pe piața pentru ziua următoare de gaze naturale de la București după mai mult de doi ani. Un preț mai mare decât cel pentru ziua de mâine a fost înregistrat în data de livrare 22 decembrie 2022.
A crescut de asemenea foarte mult și prețul pieței intrazilnice, care a ajuns la 393 de lei/MWh, față de 324 de lei ieri.
Prețul de la noi este semnificativ mai mare decât cel de la Central European Gas Hub din Austria, cu care piața din România se compară adesea. Acolo, prețul pentru livrare mâine este de 59,5 euro/MWh, deci nici 300 de lei/MWh.
Importuri semnificative de gaze
Datele Transgaz arată și azi că România importă gaze pentru propriul consum, dincolo de gazele care ne tranzitează pentru a acoperi conssumul Republicii Moldova. Așadar, potrivit datelor Transgaz de la ora 08.00 dimineața, din Bulgaria intră, pe la punctul Kardam-Negru Vodă, 10,2 milioane de metri cubi și rețeaua primește și gaz din Ungaria, 1,8 milioane de metri cubi, prin punctul Csanadpalota-Arad. Din România ies, către Moldova și Transnistria, 7,5 milioane de metri cubi.
Așadar 4,5 milioane de metri cubi de gaze din import sunt folosite pentru acoperirea consumului curent al României, alături de cele 24,2 de milioane de metri cubi din producția curentă internă și de cele 19,5 milioane de metri cubi din depozitele de înmagazinare.
Extracția zilnică din depozitele de înmagazinare a fost limitată
Depogaz, operatorul majorității covârșitoare a capacităților subterane de înmagazinare a gazelor din România, a anunțat recent diminuarea capacității zilnice de extracție a gazelor.
Capacitatea de extracție este diminuată cu 20-40% până la finalul acestei luni, iar procentul va fi redus la 14% în prima parte a lunii martie, potrivit informării Depogaz către piață, publicată pe site-ul propriu. Depogaz a emis notificarea la data de 5 februarie, urmând ca limitarea să intre în vigoare începînd cu data de 7 februarie. Între 7 și 23 februarie cantitățile extrase scad cu 20%, urmând ca volumele extrase să fie limitate cu 40% între 23 și 28 februarie.
Depogaz arăta că, la acea dată, cele mai mari depozite de gaze, de unde se extrag trei sferturi din toate cantitățile scoase la nivel național, Bilciurești și Urziceni, sunt pline în proporție de doar 26, respectiv 20%. Compania arată că s-au extras gaze peste programul convenit anterior în luna noimbrie a anului trecut, iar mare parte din solicitările de extragere a gazelor, în acea lună, au fost onorate prin scoaterea gaazelor din aceste două depozite.
Ulterior, Transgaz a anunțat că România va importa gaze naturale în fiecare zi până la începutul lunii martie, pentru a-și putea asigura consumul. Pentru această perioadă, importul necesar pentru consum se situează la un nivel de 4,5-5,5 milioane de metri cubi/zi suplimentar mportului necesar pentru acoperirea exportului.
Pe de altă parte, datele referitoare la line-pack-ul Transgaz arată că volumele de gaze din sistemul național de transport au scăzut de la nivelul optim, de 75-78 milioane de metri cubi, până la 72 de milioane, dar deocamdată acest nivel nu prezintă îngrijorări.
Azi, nivelul agregat de umplere a depozitelor de gaze din Românie este de 40,9%.
Gazele s-au scumpit în toată Europa
După o luptă îndelungată cu facturile mari, inflaţia ridicată şi scăderea activităţii industriale provocată de criza energetică din 2022, Europa este în pragul unei noi crize energetice care ar putea declanşa noi probleme economice, transmite Bloomberg, citată de Agerpres
Preţurile de referinţă la gaze au crescut luni cu 5,4%, până la 58,75 euro pentru un MWh, arată agenția de presă (la noi preșul spot a depășit 80 de euro). Este vorba de cel mai ridicat preţ înregistrat după luna februarie 2023, în condiţiile în care cotaţiile futures au crescut timp de patru săptămâni consecutive.
Depozitele de gaze din Europa se golesc rapid în această iarnă şi nu există stimulente economice pentru ca marile companii de utilităţi, precum Uniper sau Eni, să-şi facă rezerve de gaze la preţurile actuale. În consecinţă, s-au înmulţit îngrijorările cu privire la stocarea de gaze în vara acestui an, precum şi cu privire la aprovizionarea cu gaze în iarna care va veni.
Datele referitoare la gradul de umplere a depozitelor de gaze au devenit cifre cruciale, iar decidenţii sunt îngrijoraţi pentru că Europa a început să se bazeze mai mult pe surse intermitente de energie, precum vântul. Însă absenţa vântului în această iarnă, cumulată cu vremea friguroasă şi pierderea tranzitului gazelor ruseşti prin Ucraina de la începutul anului, au forţat ţările europene să recurgă gazele din depozite.
În prezent gradul de umplere a depozitelor de gaze din Europa este la jumătate, cel mai redus nivel pentru acest moment al anului de după 2022. Preţul gazelor cu livrare la vară este atât de mare încât nu este profitabil să reumpli depozitele, ceea ce înseamnă că guvernele vor trebui să intervină.
„Depozitele care se golesc rapid scot în evidenţă fragilitatea aprovizionării Europei”, susţine Patricio Alvarez, analist la Bloomberg Intelligence. Pierderea celei mai mari părţi din gazele ruseşti în ultimii trei ani „a făcut pieţele de gaze europene mai vulnerabile la şocurile de preţuri ca răspuns la întreruperile pe termen scurt, cererea de gaze lichefiate din Asia şi schimbarea vremii”, a adăugat Patricio Alvarez.
Un raport al ICIS estimează că în luna februarie 2025, consumul de gaze al Europei ar urma să fie cu 17% mai mare decât în luna februarie 2024, ca urmare a cererii din sectoarele rezidenţial şi comercial. Şi iarna nu a trecut încă: Europa de Nord-vest se pregăteşte pentru vremea geroasă din zilele următoare, ceea ce va majora şi mai mult cererea de încălzire, va goli şi mai mult depozitele şi va alimenta şirul de creşteri de preţuri.
„Riscul ca Uniunea Europeană să intre în primăvară cu un grad redus de umplere a depozitelor a crescut în ultimele săptămâni. Nu doar cotaţiile pentru luna următoare au crescut dar au crescut şi preţurile pentru calendarul 2026-2027”, spune Arne Lohmann Rasmussen, analist şef la Global Risk Management.
Următorul sezon de lucrări de mentenanţă la instalaţiile de gaze din Norvegia ar putea să reducă livrările într-un moment în care piaţa este deja tensionată. Traderii urmăresc de asemenea impactul tarifelor americane şi posibilele represalii, care riscă să facă importurile de gaze lichefiate mai scumpe, precum şi discuţiile referitoare la livrarea de gaze ruseşti, în condiţiile în care o serie de ţări din Europa Centrală solicită în continuare reluarea tranzitului gazelor ruseşti via Ucraina.
„Cu cât preţurile stau la un nivel ridicat o perioadă mai lungă de timp, cu atât este mai posibilă o revenire, sub o formă sau alta, a livrărilor de gaze ruseşti prin Ucraina”, a declarat Florence Schmit, analist la Rabobank.
