După ultimele autorizații eliberate de Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), puterea instalată în parcuri fotovoltaice a depășit-o pe cea din centralele pe cărbune și din centralele pe gaze, conform ultimelor date ale Autorității
Datele ANRE în timp real referitoare la puterea instalată în sistemul energetic național pe tip de resursă arată că parcurile fotovoltaice au ajuns la o putere de 2.765 MW în România, așa cum puteți vedea în imaginea atașată. Cu acest nivel, solarul este, în termeni de putere instalată, a treia sursă de generare de energie electrică a țării, după eolian și centralele hidroelectrice.
Fotovoltaicul a depășit așadar, în termeni de putere instalată, centralele pe cărbune (2.762 MW putere instalată) și centralele pe gaze (2.744 MW putere instalată). Și, cu siguranță, cifra din dreptul solarului va crește, în condițiile în care sunt în proiect, în diverse faze (iar unele foarte avansate) alte sute bune de MW în parcuri fotovoltaice, fără să mai vorbim despre proiectele calificate la cele două licitații pe schema Contractelor pentru Diferență (CfD), care însumează aproape 2.000 MW.
Dacă am socoti și capacitatea instalată din micile centrale nedispecerizabile ale celor peste 200.000 de prosumatori, care este de 2.726 MW (date ANRE comunicate luna trecută) , ar rezulta așadar o capacitate totală în solar în România de peste 5.400 MW, ceea ce ar califica solarul (parcuri și prosumatori) drept a doua sursă de energie a țării în termeni de putere instalată, după centralele hidroelectrice.
Câtă energie s-a produs în România pe fiecare sursă
Datele referitoare la puterea instalată nu trebuie confundate cu producția efectivă, factorul de capacitate fiind mult mai mic în cazul solarului față de tehnologiile clasice de generare, din motive evidente.
În primul semestru al acestui an, potrivit datelor Transelectrica, parcurile eoliene și fotovoltaice (în total spre 5.900 MW putere instalată acum) și micile capacități pe biomasă au produs 4,6 TWh de energie electrică, adică aproape 19% din totalul la nivel național. Cam la fel ca cele două unități nucleare de la Cernavodă (4,7 TWh la 1.400 MW instalați). Hidrocentralele au produs 6,4 TWh (la aproape 6.700 MW putere instalată iar termocentralele au fost prima sursă de generare de energie a țării, cu 7,5 TWh la o putere instalată cumulată de 5.500 MW (cărbune și hidrocarburi).
Citește și:
Febra stocării energiei a cuprins România în 2025. Tot mai multe companii mari anunță investiții în baterii, stocarea e pe cale să devină un pilon al noului sistem energetic al țării
Citește și:
Vom avea un surplus masiv de productie in jurul 2030 (MWh la 50 eur) daca consideram ca solarul este afacerea momentului in Europa (peste 50% din puterea instalata in 2030), consumul in RO ramane constant in cel mai fericit caz si cu cele doua ore de extrasoare intre RO si SP generate de rotatia pamantului ne putem astepta sa avem 1.5-2 GW banda import solar ieftin seara din surplus transfrontalier (sau mai mult daca AT/HU se desteapta si extind capacitatea de interconexiune).
Procent estimat de putere instalata solară vs putere instalata totala (%) – Europa 2030
🇷🇴 România 25–31%
🇫🇷 Franța 45–50%
🇪🇸 Spania 63%
🇩🇪 Germania ~82%
🇦🇹 Austria ~73%
🇵🇱 Polonia ~83%
🇬🇷 Grecia ~68%
🇭🇺 Ungaria ~120%
Frumoase estimari.
Ne ajuti si cu pretul kilowatului pentru clientul casnic, orizont 2030?
Este posibil ca ungurul sa primeasca bani, daca tine lumina aprinsa 24/24?
Trebuie lămurite două aspecte în legătură c ua cest articol.
1. Nu trebuie să fii un geniu ca să-ți dai seama că mai devreme sau mai târziu, puterea instalată a parcurilor foto-voltaice o va depăși pe cea a centralelor termice pe cărbune. Era doar o chestiune de timp să se întâmple asta. Problema este că acest lucru trebuia să se întâmple cu zece sau chiar doisprezece ani în urmă.
2. Bateriile pentru stocarea energiei electrice, reprezintă o soluție doar dacă infrastructura de transport și distribuție a energiei este modernă și suficient de vastă, pentru a permite alimentarea tuturor gospodăriilor. Inclusiv a celor din vârful muntelui și a celor mai izolate sate din Delta Dunării. Surplusul de energie electrică, ce va exista cu siguranță într-o zi, trebuie să poată fi trimis în Republica Moldova și Ucraina. Reconstruirea Ucrainei ve necesita foarte multă energie și ar fi bine să avem și noi un cuvânt de spus.
Concluzie: Nici despre Burduja nu pot spune că s-a remarcat cu vreun lucru bun, dar cu actualul ministru al energie, care vine de la Partidul Sărăciei și Distrugerii, sunt convins că nu vom face cine știe ce progrese.