PNIESC actualizat, unul dintre planurile strategice pentru dezvoltarea României în anii ce vin, a primit destule observații de la Comisia Europeană, unele dintre ele deloc măgulitoare la adresa autorităților române, mai ales că a fost elaborat și trimis și cu întârziere. Autoritățile de la București ar trebui să își însușescă observațiile Bruxelles-ului, pe care la prezentăm in extenso mai jos așa cum au fost scrise, în elaborarea formei finale a noului PNIESC, care trebuie trimis până la finalul lui iunie 2024.
România a prezentat proiectul Planul său integrat de energie și schimbări climatrice (PNIESC) actualizat cu peste de trei luni după termenul limită de 30 iunie 20234. Prin urmare, Comisia Europeană a avut la dispoziție un timp limitat pentru a redacta proiectul său de evaluare în prezentul document de lucru al serviciilor Comisiei, pentru a permite României să prezinte versiunea finală a proiectul final de PNIESC actualizat până la termenul de 30 iunie 2024.
Proiectul de PNIESC actualizat al României se referă la obiectivele revizuite în materie de energie și climă convenite recent în cadrul pachetului „Fit for 55” și al Planului REPowerEU. Cu toate acestea, nu detaliază suficient de mult modul în care aceste obiective vor fi atinse efectiv.
În ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în temeiul Regulamentului privind partajarea eforturilor (ESR), planul nu oferă dovezi și proiecții privind emisiile care să demonstreze că România este pe drumul cel bun pentru a-și atinge obiectivul național privind emisiile de GES (gaze cu efect de seră) de -12,7 % în 2030 față de nivelurile din 2005.
Conform proiecțiilor României prezentate în martie 2023, există un decalaj de peste 17,1 puncte procentuale, ceea ce evidențiază necesitatea unor acțiuni mai ambițioase în domeniul climei.
Este puțin probabil ca politicile și măsurile existente, așa cum sunt descrise în proiectul de PNIESC actualizat al României vor fi suficiente pentru a atinge obiectivul României în cadrul Planului Național de Utilizare a Terenurilor schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF). Proiecțiile din proiectul de actualizare a PNIESC preliminar indică faptul că România nu va reuși să atingă nivelul necesar de absorbție netă suplimentară pentru conformitate pentru 2030, atunci când se ia în considerare actuala revizuire a inventarului de GES, subliniind necesitatea unei acțiuni consolidate în domeniul climei.
Planul nu stabilește în mod clar o cale de creștere a contribuției sectorului funciar la obiectivul global consolidat al UE privind schimbările climatice. În ciuda identificării mai multor politici și măsuri relevante, absorbția netă în păduri este proiectată să scadă până în 2030. Proiectul nu prevede o implementare clară și nici nu cuantifică impactul politicilor și măsurilor specifice.
Ipotezele planului se bazează pe o creștere bruscă a energiei regenerabile pentru producția de energie electrică și o penetrare extrem de rapidă în toate sectoarele datorită unui ritm cresut al electrificării. Deși acest lucru este în conformitate cu strategia UE, traiectoria pare foarte abruptă. De asemenea, proiectul de PNIESC actualizat nu reușește să identifice măsuri suplimentare pentru a pentru a susține această ambiție foarte ridicată în ceea ce privește electrificarea. De asemenea, nu reușește să abordeze compatibilitatea obiectivului privind ESR în sectorul transporturilor cu obiectivul general al ESR. Planul nu ia în considerare politicile de adaptare în toate dimensiunile relevante ale Uniunii Energetice. Politicile și măsurile nu sunt întotdeauna descrise în mod corespunzător în cadrul acestor dimensiuni în ceea ce privește domeniul de aplicare, calendarul și impactul preconizat.
În ceea ce privește captarea și stocarea carbonului (CSC), planul nu identifică emisiile anuale de CO2 care pot fi captate, nici capacitatea de stocare geologică a CO2. Nu sunt oferite detalii privind transportul CO2. Planul menționează provocările legate de implementarea CSC în România, printre care acceptanța publică și lipsa capacității instituționale. Planul ar fi binevenit dacă ar fi adăugat considerații cu privire la modul în care se intenționează să se depășească aceste provocări. Proiectul de PNIESC actualizat reflectă progrese parțiale în ceea ce privește angajamentele internaționale asumate în cadrul Acorduluinde la Paris. România se angajează să elimine treptat cărbunele pentru producerea de energie electrică, dar nu oferă un calendar clar, în special post-2025, sau informații privind închiderea activităților de extracție, pentru a sprijini acest lucru. În plus, planul nu conține angajamente sau măsuri pentru eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibili fosili.
În ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, proiectul de PNIESC actualizat nu conține o analiză adecvată a vulnerabilităților și riscurilor climatice relevante pentru realizarea obiectivelor, țintelor și contribuțiilor naționale, precum și a politicilor și măsurilor din dimensiunile individuale ale Uniunii Energetice. Legătura cu obiectivele și politicile specifice ale Uniunii energetic, pe care ar trebui să le sprijine politicile și măsurile de adaptare, nu este specificată și cuantificată. Politicile și măsurile de adaptare, pentru a sprijini realizarea obiectivelor, țintelor și contribuțiilor naționale ale României în cadrul Uniunii Energetice, nu sunt descrise în mod corespunzător în ceea ce privește domeniul de aplicare, calendarul și efectele preconizate.
În ceea ce privește energia din surse regenerabile, proiectul de PNIESC actualizat propune o țintă de 34% energie din surse regenerabile în consumul final brut de energie al țării până în 2030. Aceasta este sub cota de 41% rezultată din formula din anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și acțiunile climatice. Proiectul de PNIESC actualizat include traiectorii pentru energiile regenerabile în sectoarele energiei electrice, transporturilor și încălzirii și răcirii. Cu toate acestea, planul nu prevede traiectorii pentru combustibilii regenerabili de origine non-biologică (RFNBO) nici pentru sectorul transporturilor nici pentru cel al industriei. În același timp, acesta oferă, în mare parte, o listă cuprinzătoare de măsuri pe care România le-a adoptat pentru a sprijini implementarea energiei regenerabile, dar lipsesc informații cu privire la măsurile concrete pe care țara intenționează să le adopte. În general, PNIESC ține seama de Directiva (UE) 2018/2001 privind promovarea energiei din surse regenerabile, amendată prin Directica Red II revizuită, într-o anumită măsură.
În ceea ce privește eficiența energetică, proiectul românesc de PNIESC actualizat este cuprinzător și conține multe informații. Ambiția sporită din Directiva (UE) 2023/1791 privind eficiența energetică ș modificarea Regulamentului (UE) 2023/955 („reformarea DEE”) a fost luată în considerare pentru unele cerințe, în special la stabilirea contribuției sale naționale la consumul final de energie al anului 2030 și la revizuirea obiectivului cumulativ de economisire a energiei.
Cu toate acestea, cerințele noii directive revizuite a eficienței enregetice nu au fost luate în considerare pentru alte obligații, cum ar fi reducerea consumului de energie în cadrul organismelor publice și renovarea clădirilor publice. Proiectul de PNIESC actualizat include contribuții naționale pentru obiectivele de eficiență energetică ale UE pentru 2030 de 23,2 Mtep, în ceea ce privește consumul final de energie și de 31,4 Mtep în ceea ce privește consumul de energie primară. Doar contribuția națională pentru consumul final final de energie este în concordanță cu obiectivul din directiva de eficiență energetică revizuită. Proiectul actualizat al PNIESC include noi măsuri care vizează diferite sectoare. Cu toate acestea, lipsa de cuantificare a economiilor de energie face dificilă estimarea contribuției lor la atingerea țintelor.
În ceea ce privește clădirile, proiectul românesc de actualizare a PNIESC nu mărește ambițiile strategiei de renovare pe termen lung pentru 2020, dar dreamintește elementele sale cheie. Strategie de renovare pe termen lung stabilește o reducere a consumului final de energie de 9% și, respectiv, 65% până în 2030, respectiv 2050. Cu toate acestea, aceste repere neschimbate pentru 2030 pentru consumul de energie în clădiri nu sunt în concordanță cu ambiția națională generală sporită în materie de eficiență energetică. Proiectul de PNIESC actualizat include mai multe măsuri pe care România intenționează să le adopte pentru a aborda problema energiei eficiența energetică în sectorul clădirilor. Cu toate acestea, economiile de energie și de emisii preconizate a fi înregistrate ca urmare a implementării măsurilor propuse nu sunt prezentate. Politicile și măsurile prezentate în planul de măsuri al României sunt susținute de surse de finanțare și, în unele cazuri, sunt și detalii referitoare la bugetul disponibil.
În ceea ce privește securitatea energetică, proiectul actualizat al PNIESC stabilește obiective și politici pentru a spori siguranța aprovizionării României cu gaze, energie electrică și petrol. În special în sectorul gazelor naturale, planul se concentrează pe pe îmbunătățirea rețelei de gaze, inclusiv a interconexiunilor transfrontaliere, și se așteaptă la o producție internă stabilă până în 2030. Cu toate acestea, PNIESC nu include un plan clar cu descrierea măsurilor pe care România intenționează să le pună în aplicare pentru reducerea utilizării gazelor și nu explică modul în care măsurile sunt integrate în planificarea pe termen mediu până în 2030. Acest aspect este deosebit de relevant, deoarece planul prevede o creștere a consumului de gaze naturale, ca urmare a construcției de noi centrale electrice pe gaze.
În ceea ce privește sectorul energiei electrice, proiectul actualizat al PNIESC pune accentul pe promovarea surselor regenerabile de energie și pe producția descentralizată și subliniază importanța îmbunătățirii interconexiunilor cu țările vecine pentru a sprijini flexibilitatea sistemului energetic. Cu toate acestea, obiectivele pe termen scurt prezentate pentru stocarea energiei nu sunt ambițioase. Planul nu include o strategie pe termen lung și nici obiective clare pentru stocare.
În sectorul petrolier, proiectul de actualizare a PNIESC include proiecții privind utilizarea petrolului pentru 2030, dar nu include oferă o evaluare detaliată a adecvanței infrastructurii petroliere (rafinării, depozite, oleoducte) din regiune în contextul declinului preconizat al cererii de petrol.
Referitor la piața internă a energiei, planul nu este ambițios în special în ceea ce privește creșterea flexibilității sistemului energetic.
În ceea ce privește sărăcia energetică, proiectul actualizat al PIESC oferă o bună prezentare generală a politicilor și măsurilor în vigoare în prezent pentru a proteja consumatorii vulnerabili de energie și gospodăriile sărace din România. Aceste politici și măsuri vizează în principal cheltuielile cu energia ale gospodăriilor. Cu toate acestea, planul nu include un obiectiv specific pentru a reducerea sărăciei energetice și singura referire la numărul de gospodării sărace în energie este statistica UE privind venitul și condițiile de trai, adică un indicator privind incapacitatea de a menține o temperatură adecvată în locuință.
În ceea ce privește dimensiunea de cercetare, inovare, competitivitate și competențe, proiectul PNIESC actualizat este în mare parte lipsit de măsuri și obiective concrete calitative și cantitative pentru a sprijini cercetarea și inovarea în domeniul tehnologiilor energetice curate. Cu toate acestea, domeniile generale de intervenție sunt menționate în legătură cu strategiile naționale, cum ar fi strategie națională pentru cercetare și inovare în domeniul energiei și apei (2021-2030) și strategia națională pentru cercetare și inovare în domeniul energiei și al apei (2021-2030) și strategia națională pentru cercetare și inovare inteligentă 2021-2027. Proiectul de PNIESC actualizat nu include un plan concret de defalcare a priorităților cuplate cu obiective de finanțare sau etape de implementare care sunt planificate pentru acțiunile de cercetare și inovare (R&I) specifice sectorului energetic pentru 2030 și 2050. Planul nu oferă informații cu privire la investițiile necesare pentru fabricarea de componente și echipamente-cheie pentru tehnologiile net zero și nici despre modul în care România va asigura reziliența lanțurilor sale de aprovizionare pentru a-și atinge obiectivele în materie de climă și energie. În plus, planul oferă doar informații limitate cu privire la măsurile și investițile mecesarei pentru a sedepăși lacunele de competențe constatate.
Tranziția justă este abordată într-un mod limitat în proiectul de actualizare a PNIESC. Nu există informații privind ocuparea forței de muncă, competențele și impactul social al tranziției energetice și climatice, nici asupra inclusiv impactului distributiv asupra grupurilor vulnerabile,cu excepția numărului de locuri de muncă verzi care urmează să fie create până în 2050.
În general, lipsește o abordare strategică a tranziției juste, iar informațiile furnizate sunt foarte generale. Și anume, în afară de prezentarea celei mai recente legislații de susținere a etapei de renunțare la cărbune, PNIESC nu include politici sociale, de ocupare a forței de muncă și de competențe concrete și măsuri pentru a aborda aceste aspecte la scară mai largă. Având în vedere că proiectul de PNIESC actualizat este doar parțial aliniat la planurile de tranziție justă teritoriale adoptate, nu este clar ce impact ar putea avea asupra măsurilor aferente. În plus, acesta nu oferă detalii cu privire la modul în care diferitele resurse vor fi utilizate pentru a sprijini tranziția justă, cu excepția măsurilor de perfecționare și recalificare cofinanțate din fonduri UE. În cele din urmă, proiectul de PNIESC actualizat nu oferă suficiente informații suficiente pentru pregătirea Planului privind Climatul Social și modul în care se va asigura coerența între cele două planuri.
În ceea ce privește alinierea strategică cu alte instrumente de planificare, proiectul actualizat al PNIESC al României acoperă implementarea măsurilor incluse în planul de redresare și reziliență (PNRR) și, în special, cele din noul capitol REPowerEU care, la momentul redactării acestui document este încă în curs de evaluare de către Comisia Europeană. În plus, măsurile din plan reflectă recomandările specifice de țară din cadrul semestrului european 2023, în special în ceea ce privește securitatea energetică și eficiența energetică, care vor permite reducerea dependența României de combustibilii fosili.
Proiectul de PNIESC actualizat al României nu oferă detalii cu privire la nevoile de investiții și sursele de finanțare pentru politicile și măsurile specifice propuse. Sursa de finanțare, inclusiv finanțarea națională, europeană și privată, nu este specificată și cuantificată în mod corespunzător. Este important de subliniat faptul că baza analitică a proiectului de PNIESC actualizat se bazează pe o analiză cantitativă, care acoperă, în general, toate cele cinci dimensiuni ale Uniunii Energetice, fără a se furniza întotdeauna toate detaliile necesare. Nu este furnizată nicio evaluare macroeconomică, care, în conformitate cu Regulamentul privind Uniunea Energetică, este o cerință obligatorie.
nimic surprinzator …