Noua strategie energetică a României. Care sunt investițiile prioritare pentru perioada 2022-2030

Ministerul Energiei a publicat proiectul Strategiei Energetice a României pentru perioada 2022-2030. Mai jos vă prezentăm investițiile considerate prioritare.

Cu singurul comentariu din partea noastră ca în strategie nu se vorbește nicăieri despre efectele conflictului din Ucraina, care au condus la o criză energetică fără precedent în România și în Europa, iată investițiile considerate prioritare, așa cum apar ele în documentul pus pe site-ul Ministerului Energiei:

1. Investiţii în producerea de energie cu emisii scăzute de carbon, prin substituirea utilizării cărbunelui cu gazele naturale și surse regenerabile de energie precum și construcţia de centrale de cogenerare de înaltă eficienţă și centrale electrice cu ciclu combinat cu funcţionarea pe gaze naturale.

Implementarea Planului de decarbonizare al Complexului Energetic Oltenia are un rol prioritar în trecerea de la combustibili fosili solizi către tehnologii cu emisii reduse de carbon.

Totodată, prin reorganizarea Complexului Energetic Hunedoara se are în vedere eficientizarea activității de producere a energiei pe bază de huilă până la dezvoltarea de noi capacități energetice cu emisii reduse de carbon și punerea în aplicare a Strategiei pentru dezvoltarea economică a Văii Jiului, precum și a Planurilor Teritoriale de Tranziție pentru zonele carbonifere impactate de tranziție.

Astfel, prin reorganizarea Complexului Energetic Hunedoara, se constituie un nou operator economic, care va asigura continuarea activității energetice la Paroșeni și a minelor care asigură cărbunele necesar funcționării acesteia până în anul 2030, conform PNRR).

Având în vedere decizia Adunării creditorilor societății Complexul Energetic Hunedoara, SE Mintia va fi vandută prin licitație publică unui investitor, acesta urmând să dezvolte o nouă capacitate energetică bazată pe tehnologii cu emisii reduse de carbon.

Ambele entități vor fi supuse unui amplu proces investițional în vederea reducerii dependenței ridicate de exploatarea cărbunelui prin dezvoltarea de noi capacități energetice bazate pe gaze naturale și surse regenerabile de energie.

Măsurile de decarbonizare a sectorului de producere a energiei electrice și termice sunt detaliate în Planul Național Integrat Energie Schimbări Climatice (PNIESC).

2. Investiţii în creşterea potenţialului de producţie a energiei din surse regenerabile, luând în calcul potenţialul României pentru energia eoliană, onshore și offshore şi fotovoltaică.

Programele cheie investiționale pentru dezvoltarea surselor regenerabile de energie în capacități eoliene, fotovoltaice, hidro, pe bază de biomasă și geotermale precum și biocombustibili, incluse în Planul de Redresare și Reziliență precum și în Fondul pentru Modernizare, vor conduce la atingerea obiectivelor și țintelor în domeniul decarbonizării și surselor regenerabile de energie pentru anul 2030.

3. Creșterea capacităților energetice nucleare, retehnologizarea Unității 1 și finalizarea proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă precum și pregatirea infrastructurii aferente dezvoltării de reactoare mici modulare, tip SMR. Energia nucleară, fiind sursă de energie cu emisii reduse de carbon, are o pondere semnificativă în totalul producţiei naționale de energie electrică – circa 18% și reprezintă o componentă de bază a mixului energetic din România. Energia nucleară din România este susţinută de resurse și infrastructură internă ce acoperă întreg ciclul deschis de combustibil nuclear; practic, România are un grad ridicat de independenţă în producerea de energie nucleară. Analizele privind necesitatea îndeplinirii obiectivelor şi ţintelor de mediu şi Securitate energetică, siguranţă în aprovizionare şi diversificarea surselor pentru un mix energetic echilibrat, care să asigure tranziţia către un sector energetic cu emisii reduse de gaze cu efect de seră și un preț al energiei suportabil pentru consumatori, relevă faptul că Proiectul Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă reprezintă una dintre soluțiile optime de acoperire a deficitului de capacitate de producţie de energie electrică previzionat pentru 2028-2035 ca urmare a atingerii duratei limită de operare a mai multor capacităţi existente bazate pe combustibili fosili.

Dezvoltarea unor capacități energetice de tip SMR, bazate pe tehnologii cu zero emisii de dioxid de carbon, pe locul unei centrale pe cărbune în curs de dezafectare, cel mai devreme în 2028-2030, va contribui la eforturile Romaniei de a renunța treptat la producția de energie pe bază de cărbune până în 2032.

4. Investiţii în retehnologizarea şi modernizarea reţelelor de energie prin introducerea digitalizării şi a reţelelor inteligente (smart grid), măsuri esenţiale pentru susţinerea procesului de integrare sectorială şi tranziţie energetică.

Digitalizarea va contribui semnificativ la siguranța funcționării sistemului energetic, intensificând eforturile și capacitatea de răspuns în situaţia unor disfuncționalități ale sistemului. Totodată, este necesară gestionarea cu maximă celeritate a riscurilor privind atacurile cibernetice.

5. Investiţii în realizarea şi finalizarea, după caz, a interconectărilor transfrontaliere cu ţările vecine (State Membre UE şi state terţe), atât pentru gaze naturale, cât şi pentru energia electrică.

Pentru implementarea priorităţilor referitoare la infrastructura energetică europeană, Comisia Europeană a inclus anumite proiecte de dezvoltare a RET (incluse în Planul Național de dezvoltare a RET) în cea de-a cincea Lista de proiecte de interes comun a Uniunii (PCI), Coridorul Prioritar Nord-Sud de interconexiuni electrice din Europa Centrala, de Est si de Sud (NSI East).

In vederea creșterii integrării de surse regenerabile și creșterii capacităților transfrontaliere, se au în vedere proiectele de investiții pentru dezvoltarea RET:

– LEA 400 kV dublu circuit Cernavodă – Stâlpu, cu un circuit intrare/ieșire în stația Gura Ialomiţei cu termen de finalizare în anul 2023. Linia este realizată în proporție de 80 %. Proiectul trebuie corelat cu trecerea la 400 kV a axului Brazi Vest – Teleajen – Stâlpu care are termen de finalizare în anul 2025;

– LEA 400 kV dublu circuit (un circuit echipat) Smârdan – Gutinaş cu termen de finalizare în anul 2024. Lucrările de execuție sunt în curs de derulare;

– LEA 400 kV Porțile de Fier – Reșița cu punere în funcțiune în anul 2024. Tronsonul LEA 400 kV Porțile de Fier – Anina (linie nouă) este în execuție, iar tronsonul LEA 400 kV Anina – Reșița necesar a fi reabilitat este realizat în proporție de 90 %;

– LEA 400 kV dublu circuit Reșița – Timișoara – Săcălaz cu termen de finalizare în anul 2025. Procedura de achiziție a lucrărilor de execuție va fi inițiată în trimestrul 3 din anul 2022;

– LEA 400 kV dublu circuit Timișoara – Săcălaz – Arad cu termen de finalizare în anul 2027. Proiectul tehnic și Caietul de sarcini pentru lucrările de execuție sunt în curs de elaborare.

– Racordarea LEA 400 kV Stupina – Varna și LEA 400 kV Rahman – Dobrudja în stația 400 kV Medgidia Sud cu termen de finalizare în anul 2022;

– Mărirea capacității de transport a LEA 220 kV Stejaru – Gheorgheni și LEA 220 kV Gheorgheni – Fântânele cu termen de finalizare în anul 2024;

– LEA 400 kV dublu circuit (un circuit echipat) Constanța Nord – Medgidia Sud cu termen de finalizare în anul 2028;

– LEA 400 kV Tulcea Vest – Isaccea circ. 2 cu termen de finalizare în anul 2030;

– LEA 400 kV Gădălin – Suceava cu termen de finalizare în anul 2030;

– Reconductorarea LEA 220 kV din axul Urechești – Târgu Jiu Nord – Paroșeni – Baru Mare – Hășdat cu termen de finalizare în anul 2030;

Se are în vedere și implementarea de capacități de stocare a energiei, pentru creșterea flexibilității sistemului. În acest sens, OTS a elaborat o normă tehnică dedicată instalațiilor de stocare formate din baterii de acumulatoare. Implementarea proiectelor de investiții în infrastructura de energie electrică, în vederea creșterii integrării surselor regenerabile și capacităților transfrontaliere va necesita măsuri la nivel (UE) și la nivel național în ceea ce privește facilitarea obținerii avizelor și autorizațiilor necesare, simplificarea legislației europene și naționale din domeniul achizițiilor publice sau dezvoltarea unei legislații dedicate sectorului energiei.

Totodată, în ceea ce priveşte infrastructura gazelor naturale, obiectivul principal îl reprezintă consolidarea SNT (Sistemul Naţional de Transport), prin realizarea interconectărilor cu statele vecine în condiţii tehnice optime, implementarea celei de-a doua faze a Proiectului BRUA şi dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului Sudic de Transport pentru preluarea gazelor naturale de la țărmul Mării Negre.

Diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare cu gaze este cheia pentru a asigura securitatea aprovizionării pentru iernile viitoare și pentru a elimina treptat dependența UE de importurile de gaze rusești.Asigurarea accesului pentru Europa de SudEst, inclusiv pentru România, la noi surse de gaze (GNL și/sau importuri de conducte), deexemplu, cele din Marea Caspică (AZ) poate fi  asigurată prin Coridorul Vertical de Gaze (Grecia-Bulgaria-România) și Coridorul de flux invers transbalcanic (Turcia-BulgariaRomânia-Ucraina-Republica Moldova).

Acestea sunt 2 coridoare foarte importante și este esențial ca funcționarea lor să fie disponibilă la capacitate maximă.

Punctele de interconectare dintre România și statele vecine, precum și capacitățile detransport asigurate în flux bidirecțional prin aceste puncte pot crește relevanța lor la nivel regional, cu condiția ca și statele vecine să depună eforturile necesare pentru optimizarea utilizării infrastructurii de gaze la nivel regional.

 

6. Investiţii în capacităţile de stocare, luând în calcul şi potenţialul hidrogenului şi a gazelor noi în procesul de integrare sectorială.

Investițiile cumulative necesare în perioada 2021 – 2030 pentru îndeplinirea obiectivelor propuse (scenariul WAM)

Capacităţile de stocare vor facilita sinergia între diversele sectoare ale sistemului energetic, precum şi echilibrarea acestuia. Modernizarea și optimizarea infrastructurii pentru a prelua noi purtători de energie, cum ar fi hidrogenul și gazele regenerabile, reprezintă o prioritate în tranziţia energetică, acestea fiind susţinute şi de noile strategii ale Comisiei Europene privind hidrogenul şi integrarea sectorială.

Investițiile necesare în perioada 2022-2030 (valori cumulative) necesare îndeplinirii obiectivelor propuse în contextul politicilor și măsurilor în sectorul energetic (producere, transport, distribuție energie electrică) vor fi în valoare de aproximativ 22,6 mld. euro.

Totodată, conform Strategiei de renovare pe termen lung (SRTL), în scenariul optim de renovare, cantitatea de energie din SRE produsă in-situ sau în apropiere, pentru tipurile de clădiri care fac obiectul SRTL va ajunge, până în anul 2030, la aproximativ 0,22 Mtep.

Puteți citi proiectul Strategiei Energetice aici: strategie energetica 2022 2030