România a înregistrat la miezul zilei azi cea mai mare producție instantanee de energie electrică din surse fotovoltaice din istorie, depășind și pragul de 3.400 MW.
Azi la ora 13.04, producția instantanee a parcurilor fotovoltaice dispecerizabile, măsurată de Transelectrica, se ridica la 3.453 MW. Adică mai mult de jumătate din producția națională de energie electrică debitată în sistemul energetic național. Statistica nu ia în calcul și injecția în rețea a prosumatorilor care, la acel moment aveau o producție estimată la 2.200 MW – nu știm cât este autoconsum/stocare locală și cât injecție în rețea.
Este un nou record al energiei fotovoltaice dispecerizabile din România, în condițiile în care capacitatea instalată în fotovoltaic crește rapid și a depășit pragul de 4.000 MW instalați în parcurile dispecerizabile.
Pe de altă parte, pe fondul crizei energetice generate de secetă și de debitul mic al Dunării, prețurile de la miezul zilei sunt acum destul de mari în piețele spot, intrazilnică și cea pentru ziua următoare, deci nu mai poate fi vorba despre vreo limitare voluntară de producție care apare destul de des când prețurile sunt foarte mici sau negative.
Recordul vechi, de peste 3.300 MW putere instantanee, a fost înregistrat zilele trecute. Producția mai mare de azi a apărut în condițiile în care a început injecția un nou parc de dimensiuni mari din vestul țării, potrivit informațiilor noastre. Noile instalări cresc producția, dar temperaturile foarte mari au și efect contrar: scade randamentul panourilor când este foarte cald.
La momentul în care producția instantanee fotovoltaică a depășit pragul de 3.400 MW, consumul național din rețele era de aproape 4.800 MW putere instantanee, în condițiile unei zile caniculare. Deci, în acel moment, parcurile fotovoltaice au asigurat undeva la 70% din consumul țării. Raportat la producția din acel moment, fotovoltaicul asigura 52%, în condițiile în care sistemul românesc era pe export consistent, la o putere de 1.700 MW.
Soarele din abundență, centralele pe gaze, aportul vântului permit ca sistemul să exporte enorm și în condițiile în care hidrocentralele fiunctioneaza la o putere redusă – cel mai probabil doar la Porți, pentru a se păstra resursa de apă din lacuri.
Pe fondul unei capacități încă reduse a bateriilor de stocare, care să încarce acum și să descarce seara energia produsă acum, al opririi centralei de la Cernavodă și al unui aport mai redus al hidrocentralelor, sistemul va intra pe import în vârful de consum de seară. Importurile ar putea fi mai mari pentru că unicul grup pe cărbune de la Turceni a fost oprit azi-noapte în urma unei avarii, iar consumul ar putea fi mai mare in cauza temperaturilor crescute. Totuși, ne aștepăm la un aport al eolienelor care să compenseze – la ora redactării acestei știri, energia eoliana debita o putere de circa 900 MW în SEN.
