Directorul financiar al Nuclearelectrica a spus, public, la o conferinţă pe teme energetice, celor doi miniştri prezenţi acolo, Anton şi Teodorovici, că producătorul de energie nu mai poate plăti dividende suplimentare statului, pentru că banii trebuie folosiţi pentru extinderea duratei de viaţă a centralei nucleare de la Cernavodă.
Adrian Dumitriu, CFO la Nuclearelectrica, a spus în faţa miniştrilor Energiei şi Finanţelor că producătorul de energie nu mai poate plăti dividende suplimentare în acest an, la o coferinţă pe teme energetice.
„Noi aveam 1,6 miliarde (de lei-n.red.) în conturi la sfârşitul anului trecut, care acoperă profitul brut din 2018 si ne mai ramâne undeva la un milliard, care acoperă împrumutul pentru Unitatea 2, pe care am putea să-l platim mâine, sau să fac ce am facut în 2018 – am constituit depozite cu o dobândă mai mare decât dobânda pe care o am de plată la imprumut.
Nuclearelectrica, în momentul de faţă, dupa distribuirea de dividende suplimentare din 2018, nu mai are bani pentru dividende suplimentare. Din acest moment, noi am intrat în pregatirea retehnologizării Unităţii 1 sau, după cum a spus domnul ministru, procesul acesta de retubare, retubarea fiind de fapt componenta de insulă nucleară din centrală”, a spus Dimitriu.
„Nuclearelectrica trebuie să îşi pregătească finanţarea. Undeva la un miliard jumătate este estimată retehnologizarea pentru Unitatea 1, care trebuie să se intample în urmatorii opt ani. Asta înseamnă undeva la 6 miliarde şi jumătate de lei. Noi considerăm că putem să acoperim 50% din acest efort de finanţare. (…)Pentru finantarea retehnologizarii Unitatii 1 avem in minte 50% efort propriu si 50% atragere din piaţă”, a spus directorul.
Nuclearelectrica plăteşte dividende suplimentare de 485 de milioane de lei aferente exerciţiului financiar al anului trecut, la solicitarea acţionarului majoritar, statul roman, care primeşte şi cea mai mare parte a banilor.
Citeşte şi:
Cum a împărţit statul energia nucleară produsă la Cernavodă pentru populaţie, în acest an
Şi în acest an, în care compania este obligată să vândă circa 13% din producţie la preţ plafonat, de 188 de lei (cost de producţie plus profit de 5%), ceea ce îi afectează profitabilitatea, banii din conturile companiilor din energie, deci inclusiv al operatorului centralei de la Cernavodă, sunt vânaţi de stat.
OUG 114 impune plata a 35% din rezerve, în total 1,5 miliarde de lei, bani care apar la capitolul „venituri” în bugetul de stat.
„Operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat care aplică prevederile OG nr. 26/2013, distribuie şi virează în condiţiile legii, în termen de 60 de zile de la data aprobării situaţiilor financiare aferente anului 2018, sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat, în cazul regiilor autonome, 35% din sumele repartizate la alte rezerve” scrie în documentele publicate de Finanţe atunci când s-a publicat bugetul pentru 2019.
În toamna anului trecut, șeful Direcției Tehnică și Retehnologizare a Nuclearelectrica, Romeo Urjan, declara la Profit Energy.forum că retehnologizarea reactorului 1 de la centrala de la Cernavodă, printre cele mai importante proiecte de investiții ale companiei de stat, va începe în 2026 și va prelungi durata de viață a unității cu încă 30 de ani. „S-a aprobat retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă. Aceasta va fi oprită timp de 2 ani, după 30 de ani de funcționare, iar în urma retehnologizării, cu costuri estimate la 1,5 miliarde euro, durata ei de viață va fi prelungită cu încă 30 de ani. Retehnologizarea va demara în 2026”, spunea oficialul Nuclearelectrica.
Durata de viață a Unității 1 este de 30 de ani. Unitatea 1 a intrat în operare comercială pe data de 2 decembrie 1996, deci, în lipsa investiţiilor pentru extinderea duratei de viaţă, România, care este oricum în deficit de energie electrică, ar rămâne fără alţi 700 MW.
