În condiţiile în care atât deputatul Iulian Iancu, cât şi voci din industria regenerabilelor spun că România şi-a asumat o creştere a ţintei de energie regenerabile de 35% din consumul naţional la orizontul anului 2030, Guvernul vine să pună lucrurile la punct: România nu şi-a asumat oficial nimic în plus faţă de ce a convenit Comisia Europeană, adică 27% pentru 2030. O creştere a ţintei ar putea conduce şi la o creştere a subvenţiilor pentru stimularea de noi investiţii în energia regenerabilă, investiţii suportate de toţi consumatorii de electricitate din România, prin facturi. Din 2008, ne-am asumat deja să plătim 19 miliarde de euro pentru susţinerea energiei verzi.
Deputatul Iulian Iancu, unul dintre cei mai vocali oficiali români pe teme de energie şi preşedinte al Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, declara, la finalul lunii trecute, că România şi-a asumat o creştere a ţintei de energie verde pentru anul 2030.
„România şi-a asumat modificarea ţintei de energie produsă din surse regenerabile de la 24% la 35%, iar aceasta presupune atragerea de investiţii. Astfel, este imperativă o lege care să elimine vulnerabilitățile cu care se confruntă acest sector în țara noastră O propunere în acest sens aflându-se deja pe masa Comisiei. Printre problemele din acest domeniu, regăsim: nevalorificarea unui număr mare de certificate verzi, preţul la care se comercializează acest tip de energie, lipsa de susţinere pentru stocare, vulnerabilitatea privind comportamentul şi relaţia dintre investitor, distribuitor, transportator şi autorităţile locale”, scria Iancu, pe pagina sa de facebook, în martie.
Tot acolo, Iancu vorbea şi despre beneficiile aduse României de investiţiile în zona de energie regenerabilă.
„La nivelul statelor membre UE, odată ce si-a asumat ținta de 24%, România, a fost printre promotorii energiei regenerabile. Legea energiei regenerabile a atras investiţii din afara bugetului de stat de 8 miliarde de euro şi a produs efecte asupra producţiei de energie determinand o scadere a pretului energiei electrice produse cu cca 30% – anul trecut energia regenerabilă a produs aproape 10 terawaţi din totalul celor 63 de terawaţi produși pe teritoriul României -, aproape în echivalenţă cu producţia de energie electrică produsă din gaze naturale”, mai spunea Iancu.
„România ar trebui să își asume ferm cel puțin un target pentru regenerabile de 35% în 2030. În contextul acordului de la Paris, unde omenirea a decis limitarea încălzirii globale, se impun măsuri adiționale și obligatoriu ținte mult mai ambițioase în ceea ce privește ponderea energiei regenerabile”, a spus, la puţin timp după declaraţia lui Iancu, şi Martin Moise, primvice-președinte al PATRES, asociaţia patronală a producătorilor din regenerabile, evident direct interesată în această chestiune.
Citeşte şi:
Cărbune, petrol? “În 12 ani vom vedea doar regenerabile şi instalaţii de stocare” – Banca Mondială
În realitate însă, oficial, România nu şi-a asumat încă o creştere a ţintei de regenerabile, până la 35% în anul 2030, după cum se arată într-un răspuns al Ministerului Energiei la o solicitare în acest sens făcută de redacţia noastră.
„În general, poziția Consiliului Uniunii Europene, precum și a Ministerului Energiei, este că obiectivele și măsurile în ceea ce privește energia din surse regenerabile ar trebui să atingă echilibrul dintre ambiție și rentabilitate, luând în considerare circumstanțele specifice statelor membre. Astfel, România nu și-a schimbat poziția în Consiliul UE cu privire la ținta de 27% energie din surse regenerabile la nivel european pentru anul 2030” ne-a comunicat MInisterul Energiei. Răspunsul complet al Ministerului îl găsiţi la finalul articolului.
Care este miza
În anii trecuţi, România şi-a asumat ca, până în anul 2020, să ajungă la o pondere a energiei din surse regenerabile de 20% din consumul naţional. Pentru asta a oferit, prin lege, investitorilor, una dintre cele mai generoase scheme de sprijin din Europa, prin care se ofereau certificate verzi (plătite ulterior prin facturi, de toţi consumatorii) astfel că investiţiile în energie verde au consemnat un adevărat boom. Astfe că, acum, cu doi ani înainte de anul 2020, România a depăşit cu mult ţinta de 20%, şi este la 24%.
Între timp, schema de sprijin a tot fost redusă, pentru că ar fi avut un impact prea mare în facturi dar asta are impact direct asupra profitabilităţii sectorului, iar mulţi investitori, în special cei mici, spun că sunt aproape de faliment.
Uniunea Europeană a propus o nouă ţintă pentru anul 2030. La sfârșitul lunii decembrie, Miniştrii Mediului şi Energiei din Uniunea Europeană au anunţat că şi-au propus ca în anul 2030 cel puţin 27% din energia electrică a blocului comunitar să provină din surse regenerabile, în creştere faţă de ţinta de 20% propusă pentru 2020. Aceasta este ţinta este deocamdată cea asumată de fiecare stat în parte.
Parlamentul European a supralicitat însă, şi la începutul acestui an, a votat o ţintă de 35% pentru energia regenerabilă pentru anul 2030, dar aceasta nu este încă obligatorie pentru nicio ţară, şi face obiectul negocierilor între Guvern şi Comisie.
O creştere asumată a ţintei ar putea presupune şi continuarea actalei schemei de sprijin sau actualizarea ei, astfel că este posibil ca facturile consumatorilor finali să fie încărcate suplimentar pentru a se stimula şi mai mult producţia de energie din surse regenerabile.
Potrivit unei informări oficiale a Ministerului Energiei, impactul schemei de sprijin aprobate în 2008 pentru energia verde în facturile românilor a fost de 19 miliarde de euro, după cum a scris presa de specialitate
Citeşte şi:
Electrica, Enel, CEZ sau E.On? Care este cel mai “deştept” furnizor de energie electrică
Iată integral răspunsul Ministerului Energiei, care arată că România nu şi-a asumat o ţintă de 35% pentru energia regenerabilă:
„Prin Directiva 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile se face o alocare pe statele membre ale UE a ţintei comunitare de 20% pentru sursele regenerabile de energie în anul 2020. România și-a asumat să realizeze energie din surse regenerabile având ponderea de 24% în consumul final brut de energie, în anul 2020.
În vederea stabilirii cadrului legislativ în sectorul energetic pentru perioada 2021 – 2030, Comisia Europeană a adoptat, la 30 noiembrie 2016, pachetul de inițiative legislative din domeniul energiei – Clean Energy for All Europeans. Noul pachet de măsuri vizează o reformă substanțială a pieței de energie electrică, în special în contextul creșterii ponderii energiilor regenerabile în consumul final de energie în anul 2030. Propunerea cu privire la energia din surse regenerabile este consecventă, printre altele, cu propunerile privind organizarea pieței de energie și guvernanța Uniunii Energetice, precum și cu revizuirea Directivei privind eficiența energetică.
Comisia Europeană a propus un obiectiv la nivelul UE de cel puțin 27% din energia regenerabilă în 2030, în conformitate cu ținta propusă de Consiliul European în octombrie 2014. Acest obiectiv este obligatoriu la nivelul UE și va fi îndeplinit prin contribuțiile individuale ale statelor membre, ghidate de necesitatea de a atinge în mod colectiv obiectivul UE. Consiliul Uniunii Europene a ajuns la un acord general între statele membre în data de 18 decembrie 2017 și a stabilit aceeași țintă de 27% energie regenerabilă în 2030 la nivelul UE. Pe de altă parte, Parlamentul European, a propus o țintă mult mai ambițioasă, respectiv de 35% energie din surse regenerabile la nivelul UE în 2030. La acest moment, s-au inițiat trialogurile între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană și se preconizează că aceste negocieri se vor finaliza la sfârșitul anului 2018, sau la începutul anului 2019. Este foarte important de avut în vedere că propunerile legislative legate de țintele pentru energia din surse regenerabile sunt încă în negociere și drept urmare, în prezent nu se poate estima ținta privind energia regenerabilă pentru România.
În același timp, conform propunerii de Regulament privind Guvernanța Uniunii Energetice a Consiliului UE, spre deosebire de prevederile Directivei 2009/28/CE, statele membre își vor stabili țintele pentru energia din surse regenerabile prin contribuții proprii la ținta obligatorie la nivelul Uniunii Europene. Aceste contribuții individuale se stabilesc de fiecare stat membru în parte, prin prezentarea Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), care în România se va elabora în cadrul unui grup de lucru interministerial, împreună cu alte insitituții cu atribuții în domeniu. La acest moment, propunerea de Regulament privind Guvernanța Uniunii Energetice susținută de Consiliul UE prevede ca termen de finalizare pentru primul proiect de PNIESC data de 31 decembrie 2018. Varianta finală a PNIESC are ca termen de finalizare data de 31 decembrie 2019.
În general, poziția Consiliului Uniunii Europene, precum și a Ministerului Energiei, este că obiectivele și măsurile în ceea ce privește energia din surse regenerabile ar trebui să atingă echilibrul dintre ambiție și rentabilitate, luând în considerare circumstanțele specifice statelor membre. Astfel, România nu și-a schimbat poziția în Consiliul UE cu privire la ținta de 27% energie din surse regenerabile la nivel european pentru anul 2030.
În general, Ministerul Energiei consideră că fenomenul încălzirii globale impune transformarea economiei după un model sustenabil, atât din punct de vedere al emisiilor, cât și al consumului de materii prime. România dispune de resurse bogate și variate de energie regenerabilă: hidroenergie, geotermal, biomasă, energie eoliană și solară. Acestea sunt distribuite pe întreg teritoriul țării și ar putea fi exploatate pe o scară mai largă, pe măsură ce raportul performanță-preț al tehnologiilor de producere a energiei regenerabile se va îmbunătăți. În același timp, schimbările structurale ale industriei energetice pentru a atinge țintele din 2030 și 2050 sunt semnificative din punct de vedere al costurilor și tehnologiilor iar, în cele din urmă, acestea vor fi transferate la nivelul consumatorilor, fapt de care România va ține seama la elaborarea PNIESC.
Principalele principii de care Ministerul Energiei va ține cont la elaborarea PNIESC sunt:
• Asigurarea securității furnizării energiei la prețuri accesibile pentru toți consumatorii, menită a asigura dezvoltarea socială și economică, în cadrul mai larg al decarbonării sectorului energetic;
• Asigurarea protecției mediului și a creșterii sustenabile, pentru a limita și diminua efectele schimbărilor climatice;
• Creșterea competitivității economiei românești”.
