INTERVIU George Niculescu, președinte ANRE: “Vreau să transmit un mesaj clar băieților deștepți: a venit vremea băieților corecți”

Prețurile din piața de energie în prag de liberalizare, măsurile de supraveghere a  pieței, ofertele pentru clienții finali și cât de “neserioase” sunt unele, introducerea avansului la contractarea energiei cu livrare în viitor,  așa zișii “băieți deștepți”, avizele de racordare “fantomă” pentru regenerabile, evoluțiia puterii instalate în sistemul energetic, viitoare regementări pentru prosumatori. Ce spune despre acestea și despre altele George Niculescu, președintele Autorității de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE)

 Mai sunt două luni până la re-liberalizarea pieței de energie electrică. Cum ați cataloga prețurile de acum din piața de energie?

În acest moment, prețurile din piața de energie electrică reflectă o evoluție relativ stabilă, în contextul în care am asistat la o normalizare după volatilitatea extremă din anii precedenți. Piața a devenit mai echilibrată, iar mecanismele concurențiale încep să funcționeze mai bine.

Nu trebuie să uităm însă că urmează o perioadă de tranziție, iar principala noastră preocupare este să protejăm consumatorii, să asigurăm transparența ofertelor și să evităm comportamentele abuzive.

Mi-aș dori să nu mai văd niciodată oferte neserioase, de 8 lei pe kilowatt, așa cum s-a întâmplat acum câteva luni. Pentru că asta nu reflectă nici costul energiei, nici piața, ci doar neseriozitatea furnizorului. Iar dacă sunt furnizori pe care îi încurcă licența, atunci pot să vină la ANRE și să o depună, să renunțe la ea, pentru că nu se pot aștepta să furnizeze unui consumator casnic energie electrică la acest preț. Nu putem avea o piață matură atâta timp cât unii furnizori înțeleg să genereze oferte tip-alibi, iar majoritatea furnizorilor să genereze oferte extrem de competitive. Nu este drept față de cei din urmă și nu vom accepta ca unii jucători de pe piață să-și bată joc de ceilalți.

Cel puțin în ceea ce-i privește acum pe clienții casnici există, la furnizorii mari, cu excepția Hidroelectrica, cam același nivel de preț în ofertele post-plafonare. E un semn că nu există suficientă concurență pe piață? Are de gând să facă ceva ANRE în acest sens?

Există într-adevăr o convergență a prețurilor în ofertele furnizorilor mari, dar acest lucru este mai degrabă un efect al costurilor reale de achiziție și al riscurilor asociate pieței, nu al lipsei de concurență.

ANRE monitorizează permanent piața. În plus, analizăm noi mecanisme pentru a stimula concurența reală – de exemplu, revizuirea platformei de comparare a ofertelor și întărirea obligațiilor de informare pentru furnizori.

Dar, ca să răspund direct la întrebare: DA, ANRE are de gând să monitorizeze extrem de atent piața, mai ales pe măsură ce ne apropiem de data de 1 iulie. La ce ne uităm: Sunt consumatorii corect informați? Este respectat prețul din oferta comunicată? Oferta este conformă, sunt respectate toate reglementările ANRE? Prețul facturat reflectă consmul? Furnizorul oferă clientului modalități de a-l lămuri, respectiv de a soluționa eventualele divergențe? Acestea sunt marile teme la care suntem atenți în relația furnizor-consumator.

Ca să abordez direct discuția despre concurență, așa cum mă uit la piață acum, există în momentul de față concurență în piața de energie, din punctul nostru de vedere. Discuția este însă să stabilim foarte clar ce fel de piață vrem: una care să fie ultra-reglementată, în care statul să stabilească tot sau una în care se intervine doar punctual, în urma unei monitorizări foarte responsabil făcute, iar în urma acesteia să declanșăm investigații care să ducă la amenzi din cifra de afaceri, cum am mai avut. Dar aș muta focusul din discuția despre cât de concurențială este piață în discuția despre cât de matură este piața. Pentru că în funcție de cât de matură este piața, intensitatea reglementărilor poate să crească sau să scadă.

Tot referitor la tranzacțiile din piață, ANRE a emis acel proiect de ordin prin care cumpărătorul să achite, la momentul tranzacției, un avans de 30%. Cum au mers discuțiile cu jucătorii din piață? Va rămâne acel avans la 30% sau va fi redus?

Scopul acestui mecanism este să maturizăm și disciplinăm piața. Să asigurăm un grad mai mare de seriozitate în tranzacționare. Nu cred ca mai există nicăieri pe acest pământ posibilitatea ca cineva să cumpere marfă angro cu livrare în viitor și să nu plătească niciun leu din buzunar la semnarea contractului. Iar cât timp acest lucru se perpetuează, nu putem spune că avem o piață matură.

Evit să folosesc cuvântul speculă, dar vreau să transmit un mesaj clar băieților deștepți: A venit vremea băieților corecți. Iar ANRE vine cu o politică de toleranță zero față de ”deșteptăciunea” care se translatază în combinații. Încurajăm deșteptăciunea, inovația, ideile creative, care duc la relații comerciale corecte. Traderii sunt jucători necesari pe piață, asigură lichidate și au rolul lor. Nu este un război împotriva traderilor, așa cum ar putea considera cineva. Este un conflict împotriva unui cadru de tranzacționare care poate conduce la eventuale abuzuri.

Suntem în proces de consultare publică cu acest ordin și încurajez toți actorii să trimită propuneri de îmbunătățire. În urma consultărilor vom ajusta proiectul, dacă argumentele care ni se furnizează sunt solide. Nu suntem încăpățănați sau absurzi, dar suntem și vom fi fermi.

După cum am văzut în ultimele raportări ANRE, tot crește numărul de ATR emise solicitate de investitori pentru noi capacități de generare. S-a ajuns acum la aproape 60.000 MW, mare parte din ei fiind pur speculativi. Ce măsuri ia ANRE pentru a face totuși puțină ordine și a elibera rețeaua de aceste ATR pentru proiecte care nu se vor realiza probabil niciodată? Știm că a fost pus în dezbatere publică un proiect de reglementare, dacă puteți detalia cum vor arăta reglementările finale.

Subiectul ATR obținute cu scopul speculativ, reprezintă o preocupare mai îndelungată pe care o am. Trebuie spus din capul locului că este un subiect real. Problema aceasta generează costuri mari pentru investitorii care chiar vor să construiască capacități de producție de energie, iar prin noua filosofie a regulamentului de racordare am încercat să introducem niște filtre, instituind o garanție, de exemplu, și să introducem o procedură competitivă pentru acordarea puterilor disponibile din rețea.

Având în vedere că în termen de 18 luni de la acordare ATR sau în termen de 12 luni de la semnarea contractului de racordare trebuie prezentată autorizația de construire, cred că multe dintre aceste ATR obținute cu scopul de a tranzacționa un proiect în energie în curând vor expira.

Vreau să vă dau doar câteva exemple, ca să aveți un orizont de raportare la spusele mele: avem 430 de proiecte, cu o putere aprobată de peste 26.000 de MW pentru care valabilitatea ATR va expira până la sfârșitul anului 2025 în cazul în care nu vor fi încheiate contracte de racordare și 349 de proiecte, cu o putere aprobată de circa 13.500 MW, pentru care autorizația de construire are termen de transmitere la operatorul de rețea până la sfârșitul anului 2025, dintre cele din urmă, pentru 310 de proiecte– puțin peste 11.000 MW, nu a fost solicitat acordul de prelungire a termenului de transmitere a autorizației de construire.

În acest moment, potrivit datelor ANRE, puterea instalată în SEN a depășit pragul de 19.000 MW. Ce capacitate nouă este acum în probe și la cât estimați că va ajunge puterea instalată în SEN la finalul anului?

În acest moment, se află în probe o capacitate de puțin peste 1000 de MW. Până la finalul anului, estimăm că aproximativ 800 de MW ar putea fi puși în funcțiune finală, aducând puterea totală instalată în SEN la un estimat de 19.977 MW.

Vedeți, deci, că ne apropiem repede de un prag psihologic de 20.000 MW putere instalată, ceea ce arată că tendința de a dezvolta capacități noi de producție energie electrică este una fermă și ireversibilă.

Situația din zilele de Paști, când s-a înregistrat un consum minim istoric, a adus din nou prosumatorii în atenția publicului. Au ajuns ei o problemă pentru rețea și pentru sistemul energetic național? La ce tip de reglementări viitoare să ne așteptăm în ceea ce-i privește pe prosumatori?

Prosumatorii nu sunt o problemă, ci o resursă importantă pentru tranziția energetică și ne dorim să rămână un motor de eficiență energetică și independență pentru consumatori. Creșterea spectaculoasă a numărului de prosumatori este un semn bun: înseamnă că românii investesc în viitorul lor energetic și în sustenabilitate. Totodată, pentru ca această evoluție să fie una sănătoasă, echilibrată și sustenabilă, este important să asigurăm o integrare responsabilă a prosumatorilor în sistemul energetic național. Așa cum ne dorim responsabilitate în tot sistemul energetic ne dorim responsabilitate și în ceea ce privește ecosistemul de prosumatori.

Cine dorește să fie producător să vină la ANRE să îi dăm licență de producător. Nu aș vrea să pierdem din vedere care a fost obiectivul atunci când am luat măsuri de stimulare pentru prosumatori: Măsura de încurajare a prosumatorilor a fost una de eficiență energetică, de reducere a costurilor pentru această categorie de consumatori de energie electrică.

Nu cred în supradimensionarea instalațiilor de producere în așa fel încât să monetizezi excesiv această energie produsă. Prosumatorii sunt aliat pentru stabilitatea energetică, nu trebuie să ajungă să devină o provocare pentru sistemul energetic sau pentru operatorii de distribuție. Revin la discuția despre corectitudine: La ANRE nu vrem să stopăm sau să descurajăm fenomenul, ci trebuie să-l facem unul corect, care să aibă ca scop eficiența energetică, nu extra-monetizarea unei situații. Mesajul meu este clar: prosumatorii nu sunt o problemă, sunt parte din soluție. Împreună, prosumatori, distribuitori și autorități, construim un sistem energetic modern, eficient și mai ales echilibrat.