La nouă luni, datele Ministerului de Finanțe arată scăderi însemnate ale încasărilor din taxele specifice domeniului energetic – banii din accize sunt cu 15% mai puțini, iar din redevențele petroliere și din impozitul suplimentar pus pe gaze încasările sunt cu peste 25% mai mici decât în primele trei trimestre din 2019.
Pandemia care a condus la scăderea activităților economice și a mobilității a avut ca efect scăderea prețurilor la materiile prime energetice, petrol și gaze, și la scăderea vânzărilor de carburanți auto. În consecință, și încasările la buget au scăzut.
Accizele percepute de stat pentru carburanți sunt una dintre cele mai importante surse ale bugetului, iar încasările statului din taxele pe extracția hidrocarburilor au și ele ponderi importante. Pandemia de coronavirus din acest an, care a condus la restricții ce au culminat cu restricții de circulație timp de două luni, în primăvară a condus la scăderea consumului de carburanți iar situația globală la scăderea prețurilor la petrol și gaze naturale. Aceste situații au condus la scăderea încasărilor bugetare.
Astfel, în primele nouă luni ale acestui an, încasările statului din vânzarea de benzină fără plumb au fost de 2,27 miliarde de lei, iar cele din vânzarea de motorină de 8,07 miliarde de lei. Deci, în total 10,34 miliarde de lei, potrivit datelor de la Finanțe. În primele nouă luni ale anului trecut, din vânzările de benzină fără plumb statul a primit 2,83 miliarde de lei, și din încasările de motorină 9,32 miliarde de lei. Deci, în total 12,15 miliarde de lei.
Așadar, încasările din accizele pe carburanți au scăzut cu aproape 15%. Este adevărat că aceste încasări mai scăzute au fost generate și de reducerea acestei taxe, de la 1 ianuarie 2020 (s-a eliminat componenta de supraacciză, de 7 eurocenți pe litru), dar mare parte din scădere se datorează reducerii consumului – oficialii Rompetrol au estimat un minus 9% în această perioadă, în condițiile în care relaxarea din vară, când lumea s-a mișcat mai mult, nu a compensat scăderile din perioada stării de urgență.
România este încă producător de petrol și gaze, materii prime care sunt taxate, la extracție, de statul român. Cantitățile extrase sunt într-adevăr în scădere an de an ca urmare a depletării zăcămintelor – rezervele care apar din noi descoperiri sau din redezvoltarea zăcămintelor actuale nu compeansează încă ritmul în care se extrage – dar în acest an scăderea de producție, mai ales la gaz, a fost generată și de scăderea cererii care a condus la o scădere a prețurilor. Acestea au ajuns, în unele cazuri, sub costul de extracție, ceea ce a condus inclusiv la închiderea temporară a unor sonde.
Redevențele petroliere au generat încasări de 820,7 milioane de lei în primele nouă luni ale anului, în condițiile în care anul trecut, la nouă luni, ele reprezentau 1,11 miliarde, deci avem o scădere de 26% a încasărilor din acesată surăs, generată în special de scăderea prețurilor – redevența este calculată ca procent din preț.
O scădere identică a fost consemnată la impozitul suplimentar specific pentru gazele naturale, cel care este cel mai “sensibil” la scăderea prețurilor. Denumit “impozitul pe veniturile suplimentare obtinute ca urmare a dereglementarii preturilor din sectorul gazelor naturale”, din această sursă statul a primit în primele nouă luni ale acestui an 658 de milioane de lei, în condițiile în care, în aceeași perioadă a anului trecut, încasa 887 de milioane. Scăderea este, așadar, tot de circa 26%.
Statul mai colectează un impozit, aplicat tot producției de petrol, “impozitul pe veniturile din exploatarea resurselor naturale”, de 0,5%. În primele nouă luni ale acestui an, încasările au fost de 45,9 milioane de lei, în scădere cu citca 9% față de cele din aceeași perioadă a anului trecut – 50,6 milioane de lei.
Companiile care plătesc cele mai mult din aceste taxe sunt Petrom și Romgaz, exceptând, bineînțeles, accizele, pe care le plătesc direct consumatorii, prin prețul de la pompă al carburanților.
