Opinie de Daniel Apostol, Directorul general al Federației Patronale Petrol si Gaze din România.
În era în care securitatea energetică devine crucială pentru Europa și în contextul tuturor provocărilor aduse de războiul provocat de Rusia în Ucraina, exploatarea gazelor naturale românești din subsolul Mării Negre este un factor real de consolidare a securității în aprovizionarea cu energie, atât pentru țările din regiune, cât și pentru întreaga Uniune Europeană.
Uniunea Europeană caută soluții pentru o tranziție durabilă și pentru securitate energetică, iar rolul României în cadrul UE capătă astfel o tot mai acută importanță, devenind din ce în ce mai complex pe măsură ce se apropie termenul (2027) la care România va deveni producătorul numărul unu de gaze naturale al Europei. România trebuie deci să înceapă o nouă fază a dezvoltării sale economice, urmărind în același timp obiectivele climatice ale Uniunii Europene.
Iar proiectul de exploatare a gazelor naturale Neptun Deep atrage atenția ca punct de focalizare. Gazul natural din Marea Neagră nu trebuie privit superficial doar ca subiect de afaceri în România sau doar ca țintă a dezbaterilor ecologiste. Fiind o reală resursă de creștere economică națională, gazele naturale extrase offshore la Marea Neagră sunt, pentru următoarele decade, piesa centrală în tabloul securității energetice europene în ansamblul său.
Recent, într-o prezentare a proiectului Neptun Deep în cadrul Parlamentului European, a fost subliniată ideea că exploatarea gazelor offshore din Marea Neagră reprezintă o bază importantă pentru securitatea aprovizionării cu energie în regiune. Prin valorificarea resurselor de gaz natural din Marea Neagră, Europa face pași importanți în reducerea dependenței de importurile de energie (mai ales din Rusia) și în asigurarea independenței energetice regionale.
Chiar președintele Comisiei ITRE din Parlamentul European, Cristian Bușoi a subliniat avantajele multiple pe care proiectul Neptun Deep le aduce Uniunii Europene: de la contribuția la tranziția energetică, la sprijinul pentru sectoarele economice și îmbunătățirea competitivității.
“Prin exploatarea gazelor din Marea Neagră, România contribuie la securitatea energetică a Europei și competitivitatea industriei europene. Cred că potențialul onshore și offshore este important de folosit, pentru că astfel putem înlocui mai rapid importurile din Rusia, dar și pentru reducerea generală a importurilor din regiuni cu standarde de mediu scăzute, cum ar fi nordul Africii sau Orientul Mijlociu. Marea Neagră și România pot deveni furnizori de securitate energetică și vor contribui la competitivitatea industrială a Europei”, preciza domnul Cristian Bușoi.
Având o capacitate impresionantă de aproximativ 8 miliarde de metri cubi pe an, proiectul de exploatare a gazelor offshore din Marea Neagră se profilează astfel ca o sursă esențială de gaz natural pentru Europa. Această inițiativă se aliniază perfect cu obiectivele Programului Repower EU, care vizează reducerea dependenței de importurile de gaz din Rusia și susținerea tranziției energetice către surse sigure, mai curate. În plus prin înlocuirea cărbunelui și oferirea unei resurse constante, care să completeze energia regenerabilă, proiectul Neptun Deep aduce un impuls semnificativ eforturilor de decarbonizare.
Exploatarea gazelor naturale din subsolul de mare adâncime al Mării Negre reprezintă cheia pentru reducerea dependenței de importurile de gaz și, mai important, pentru consolidarea securității energetice a întregului spațiu comunitar al UE: va reduce vulnerabilitatea la fluctuațiile pieței globale a gazelor naturale, va furniza resurse esențiale pentru o tranziție către surse de energie verzi, într-un mod echitabil și sustenabil pentru cetățeni, pentru stat și pentru investitorii din producția de energie.
Investițiile majore de aproximativ 4 miliarde de euro, în faza de dezvoltare a proiectului Neptun Deep, anunță o producție considerabilă de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaz natural. Această exploatare promite nu doar venituri substanțiale ale statului sub forma impozitelor și redevențelor, ci și oportunitatea de a direcționa aceste fonduri către sectoare cheie ale economiei și societății românești.
Succesul în exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră nu se rezumă doar la cifrele pe hârtie, ci poate conduce la o creștere semnificativă a activității economice la nivel local, generând locuri de muncă și stimulând industrii conexe, precum construcțiile și serviciile. Așadar, integrarea gazului natural din Marea Neagră în mixul energetic intern reprezintă piatra de temelie a viitorului energetic al țării, esențială pentru diversificare și reziliență națională.
Dar exploatarea acestei resurse deschide uși și spre colaborare regională, consolidând relații transfrontaliere și contribuind la stabilitatea regională. România nu poate rămâne pasivă în deciziile energetice europene.
Prin implicarea activă în inițiativele UE, România poate deveni un jucător influent în definirea viitorului energetic european, contribuind la formularea direcțiilor clare în guvernanța energetică comunitară. Astfel, România, cu geografia sa complexă și istoria sa bogată, se confruntă cu un moment de cotitură cu privire la viitorul său energetic și economic în cadrul Uniunii Europene.
Iar gazul natural din Marea Neagră nu reprezintă doar o resursă economică pentru România, ci este un factor esențial pentru consolidarea securității energetice a UE în ansamblul său.
Daniel Apostol este expert în comunicare strategică, relații publice și public-affairs, jurnalist economic cu experiență îndelungată, consultant în comunicare și marketing. Este vicepreședinte al ASPES, Fondator România Durabilă, Director Editorial revista Economistul. Este directorul general al Federației Patronale Petrol si Gaze din România.
Textul de mai sus a fost publicat inițial în Politico. în limba engleză
