Depozitele de înmagazinare subterană a gazelor au ajuns la un grad de umplere de 80% în România, cu mult înainte de debutul sezonului de extracție.
79,95%. Acesta este procentajul în care sunt umplute la acest moment depozitele de înmagazinare subterană a gazelor din România, procent care, iată, a fost atins abia la jumătatea verii, în condițiile în care sezonul de injecție se termină, teoretic, abia la finalul lunii octombrie. Datele vin de la Gas Infrastructure Europe.
Astfel, în termeni de energie, cantitatea de gaze înmagazinată este de 27 GWh de gaze, ceea ce, volumetric, ar însemna 2,56 miliarde de metru cubi de gaze. Procentul de aproape 80% de la noi este aproape egal cu media Uniunii Europene (80,77%), cu mențiunea că România este una dintre puținele țări cu o producție internă curentă semnificativă. Așadar, nivelul este mai mult decât satisfăcător la această dată, deși continentul nu poate totuși traversa o iarnă normală – cum de altfel nu poate încă nici România – fără importuri curente în perioada rece. În mai multe țări cu capacitate semnificativă de înmagazinare, stocurile au sunt în jurul valorii de 85% din capacitatea disponibilă sau chiar peste, cum ar fi Germania, Austria sau Italia.
Anul trecut, România a ajuns la 100% grad de umplere în prima decadă a lui octombrie și a ieșit din iarnă cu mai multe gaze înmagazinate decât în mod obișnuit, totul pe fondul preocupărilor pentru securitatea aprovizionării. Cel mai probabil, dacă se menține ritmul, procentul va fi atins și în acest an.
Pentru România, umplerea depozitelor la 100% poate avea două consecințe, în teorie, dacă nu va crește și mai mult consumul industrial – vestea bună este că, recent, combinatul chimic Azomureș, cel mai mare consumator din țară, a repornit la jumătate din capacitate: o potențială scădere a prețurilor pe piața angro și posibile exporturi în creștere spre vest.
De altfel, chiar și ieri, în condițiile unui import de gaze din Bulgaria de 6,8 milioane de metri cubi, exporturile au fost mai mari, cumulat: 7,9 milioane de metri cubi export spre Ungaria și 0,7 milioane de metri cubi spre Republica Moldova (date Transgaz din seara zilei de 15 iulie), în condițiile în care România înmagazina gaze.
Situația ar putea fi complicată la iarnă pentru Europa însă din cel puțin două motive. Primul este oprirea tranzitului prin Ucraina a gazului rusesc care mai curge pe conductă spre Europa (back-up-ul ar fi livrările de LNG). Al doilea se referă la diferendele comerciale între clienții europeni ai Gazprom și gigantul rus, care ar putrea duce la oprirea livrărilor
