Pe fondul unor vânzări aproape inexistente în piețele de contracte bilaterale și al obligațiilor din mecanismul MACEE, Nuclearelectrica a vândut, în primul trimestru al acestui an, aproape 31% din total pe piețele spot, prin definiție cele mai volatile. Procentul este de aproape trei ori mai mare decât acum un an
Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a vândut în primele trei luni ale anului 2,78 TWh de energie electrică, potrivit datelor publicate azi. Din această cantitate, 1,88 TWh (circa 67% din total) au fost vândute prin mecanismul reglementat de achiziție centralizată, și doar 1% pe piațele de contracte bilaterale directe găzduite de operatorul pieței OPCOM (nici 30 GWh).
Aproape o treime din cât a vândut SNN în termeni de volum în primul trimestru din acest an, adică 856 GWh sau 30,8% din total, a fost vândut pe piețele spot, adică piața pentru ziua următoare (PZU) și piața intrazilnică (PI). Procentul este de aproape trei ori mai mare decât cel raportat în primul trimestru din anul precedent, după cum arată chiar compania. “Pe piața spot (PZU si PI), în trimestrul I 2024 s-a vândut o cantitate de energie electrică reprezentând 30,81% din volumul total de vânăari, față de o cotă procentuală de 11,70% inregistrata in trimestrul I 2023”, arată SNN în raport.
Într-adevăr, structura vânzărilor companiei a fost mult diferită acum un an. SNN a vândut prin (proaspătul mecanism la acea vreme) MACEE 44% din totalul vânzărilor de energie, deci mai puțin decât acum, dar a vândut mult mai mult în baza contractelor bilaterale încehiate în piețele OPCOM, adică 1,2 TWh, sau 43% din total. Ca atare, vânzările pe piața spot au fost de doar 11,7% din total, adică 325 GWh.
Cel mai probabil vânzările în scădere pe piețele de contracte bilaterale din acest an se datorează obligațiilor din mecanismul MACEE care impune producătorilor să vândă energia necontractată prin acest mecanism. Abia la 1 aprilie a fost schimbat mecanismul, MACEE a devenit o piață voluntară, care se va închide oricum la finalul anului, iar producătorii încep să iasă din nou în piețele OPCOM cu oferte de vânzare de energie forward. Ceea ce Nuclearelectrica a și făcut, un ultim exemplu fiind relatat în textul de la linkul de mai jos:
EDS, singurul cumpărător și pentru energia nucleară scoasă la vânzare cu livrare în 2025
Ca efect al situației din piețe și a reglementărilor, a crescut așadar foarte mult prezența companiei pe piețele spot, PZU și PI, piețe prin definiție volatile. Riscul pentru companie (probabil materializat, vom vedea în următorul raport) este să vândă energia inclusiv la prețuri zero sau negative, întrucât cele două reactoare produc constant energie în bandă, cu un grad de flexibilitate destul de redus, deci reducerea puterii debitate în SEN este mai redusă. Amintim că prețurile negative s-au îtâlnit pe piața românească în majoritatea covârșitoare a zilelor de week-end începând cu finalul lunii martie, zile cu consum mai redus, în orele cu radiație solară mare, deci în care rețeaua europeană primește din abundență energie din surse fotovoltaice.
Câți bani a făcut Nuclearelectrica pe fiecare piață
Prin mecanismul MACEE, SNN a vândut energia la prețul reglementat de 450 de lei, MWh, la fel ca anul trecut. Pe cantitatea infimă vândută în T1 2024 pe contracte bilaterale încheiate prin OPCOM prețul mediu obținut a fost de circa 466 de lei/MWh, deci mai puțin de jumătate față de prețul obținut anul trecut (pe o cantitate mult mai mare), care a fost de 1.104 lei/MWh. În ceea ce privește piețele spot, SNN a obținut în acest an un preț mediu de 350 de lei/MWh, cu 43% sub prețul mediu de vânzare de acum un an (616 lei/MWh), și la o cantitate mult mai mică.
Iată datele pentru T1 sumarizate de SNN în tabelul pus la dispoziția pieței:
Ca atare, pe fondul scăderii prețurilor în piețe, SNN a obținut în primul trimestru din acest an un profit net de 563 de milioane de lei, în scădere cu 26% față de nivelul raportat în urmă cu un an, la o producție totală de energie sensibil egală, circa 2,77 TWh.
