Ce scrie în noul program de guvernare 2017-2020 la capitolul „Energie”. Programul în detaliu

Iată, integral, cum arată în noul program de guvernare 2017-2020, capitolul „Energie”, aşa cum a fost prezentat de Partidul Social Democrat:

Viziunea României în domeniul energetic trebuie să se axeze pe securitatea aprovizionării cu energie a cetăţenilor ei, pe o bază de încredere şi de solidaritate reală – criterii esenţiale ale noii uniuni energetice europene care trebuie să devină o unică voce în domeniul energetic.

Pilonii noii abordări strategice definesc calea de urmat pentru România: energie sigură, durabilă, competitivă şi la preţuri accesibile într-un cadru de securitate, solidaritateşiîncredere. Pentru aceasta trebuie să construim un sistem politic raţional şi orientat spre interesul naţional, o protecţie socială adecvată şi motivantă, servicii publice de educaţie şi sănătate decalitate,cuoamenideîncredere. Comunitatea deleagă o parte foarte importantă a resurselor financiare ale statului, iar încrederea în utilizarea banului public devine un aspect critic alstabilităţii morale colective.

Din acest motiv transparența finanţelor publice este un obiectiv al consolidării calităţii vieţii, iar energia trebuie să devină celmaitransparent produs, astfel încâtstructura costului pe unitatea de energie să reflecte cu fidelitate costurile reale şi să genereze încredere şi nediscriminareîntretehnologii, operatoriși respectiv consumatori.

Transparența în industria energetică generează încredere, deopotrivă a investitorilor şi consumatorilor prin semnale de preţ formate transparent şi nediscriminatoriu, care reflectă necesităţile pe termen lung şi obiectivele de politici energeticela nivelul României. Avem un sistem energetic îmbătrânit, poluant şi ineficient. Din 100 de unităţi energetice ale materiei prime, doar 15% mai ajung la consumatorul final. Acest dezavantaj trebuie transformatîntr-o oportunitate,respectiv într-unobiectiv strategic: eficientizareasistemului energetic are consecințe calitative directe și imediate asupra scăderii prețului energiei și creșterea calității vieții cetățenilor prin îmbunătățirea calității mediului înconjurător.

Cheia viitorului este “energia electrică”. Soluţia pentru noile provocări tehnologice și de sistem reprezintă o nouărevoluțietehnologică,respectiv o nouărevoluțiedigitală. Sistemul energetic românesc trebuie să fie integrat la nivel continental, bazat pe concurenţă, pe utilizarea optimă a resurselor şi susţinut de un sistem de reglementare autonom, independent, transparent şi eficace atât pentru pieţele de energie cât şi pentru operatori şi consumatori.

Pentru asigurarea securităţii şi eficienţei energetice, sistemul energetic trebuie să progreseze concomitent pe următoarele direcţii principale:

• Menţinerea unui mix energetic prin diversificarea surselor şi tehnologiilor de producere a energiei, promovarea energiilor din surse regenerabile şi a tehnologiilor de conversie, cu emisii reduse de carbon pentru energie electrică, încălzire şi răcire.
• Decarbonizarea sistemului de transport, prin trecerea la combustibili alternativi.
• Liberalizarea pieţei de energie şi interconectarea sistemelor energetice, cu reţele „inteligente” şi de comunicare, pentru o reţea complementară şi interactivă de servicii. 104
• Eliminarea (minimizarea) dependenţei dintre dezvoltarea economică şi degradarea mediului, prin asigurarea de energie curată,sigură şi la preţuri accesibile.
• Politicile de creştere a eficienţei energetice şi stimularea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon, combinate cu o piaţă stabilă pentru emisii de carbon pot determina direcţia şi schimbările de comportament. Începând cu anul 2016 prin semnarea noului Tratat Post-Kyoto sectorul energetic a intrat în cea mai importantă perioadă de tranziție din istoria omenirii. Această tranziție impune redesenarea politicilor energetice ale României, o nouă abordare strategică și redefinirea unor priorități punând accent pe activitatea de Cercetare – Inovare și de susținere, promovare a noilor tehnologii privind stocarea energiei, rețelelorinteligente sau măsurilor de eficiență energetică în întregsistemul.

MĂSURI:

 Asigurarea securității energetice naționale

• Monitorizarea procedurii de negociere a contractelor și asigurarea transparenței procedurilor.
• Revizuirea legislației fiscale în domeniul petrolului și gazelor naturale.
• Întărirea puterii și independenței autorităților specifice controlului și reglementării, precum și evitarea situațiilor de tip monopol (sancționate de UE și contrară economiei de piață).
• Exploatarea rezervelor probabile şi posibile se poate realiza prin investiţii specifice pentru dezvoltarea activității de explorare și exploatare ale resurselor de petrol și gaze naturale ale României. Pe termen mediu, descoperirea de noi rezerve este condiţionată de realizarea proiectelor pentru zone de adâncime onshore (sub 3000 m), cu geologie complicată şi în perimetre offshore din Marea Neagră, îndeosebi în zona de apă adâncă (sub 1.000 m). Lucrările, care se vor realiza pe termen scurt şi mediu, pot susţine producţia pentruevitareaepuizăriiresurselor.
• Rețeaua de transport și de distribuție a energiei electrice este o rețea „de siguranță socială”reprezentândfundațiapentruprogresulsocietății.
• În anii care urmează, construcția de noi grupuri energetice care utilizează cărbune în tehnologii curate de ultimă generație și de înaltă eficiență va fi parte a răspunsului la creșterea consumului de energie electrică. Noile capacități nucleare sau noile capacități hidroenergetice vor juca un rol cheie în decarbonizarea producției de energie electrică în România și în regiune. 105
• O atenție deosebită se va acorda celei mai importante vulnerabilități a sectorului energetic,respectivcea a resurseiumane pentru caresevor construi programede atragere a tinerei generații spre școlile tehnice din domeniul energetic, pregătirea, calificarea și perfecționarea unei forțedemuncă în special locală.
• Autoritățile locale devin actor cheie al procesului de tranziție al sectorului energetic precum şi cele de redesenare a politicilor energetice la nivel național cât și local.
• Se impun în acest scop programe cadru pentru pregătirea personalului acestora în toate domeniile sectorului energetic (comercial, tehnic, etc) prin noile strategii și foi de parcurs ale domeniului energetic realizate prin integrarea responsabilității strategice a UAT-urilor pentru siguranță și cele pentru sănătate ale populației și pentru valorificarea forțeidemuncălocale.
• Mixul tehnologic al sectorului energetic al unei țări este impus de resursele de materii prime ale acesteia. Prin urmare, România va lua în considerare toate opțiunile inclusivenergiaregenerabilă,cărbunelesauenergianucleară.

Realizarea Planului Naţional de Investiţii şi cuprinderea lui ca obiectiv al Strategiei energetice a României pentru perioada 2017-2020

• Redefinirea politicilor energetice astfel încât România să devină pol energetic regionalși realizareaStrategieiEnergetice a României.
• În obiectivele Strategiei energetice 2020-2030 privind cadrul de dezvoltare trebuie să se înscrie reducerea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră – comparativ cu nivelul din 1990, cota de energie min. 27% în cererea de energie din surse regenerabile; eficienţa energetică – min. 27% comparativ cu scenariul de status-quo; creşterea gradului deinterconectarealsistemelorelectroenergeticela15%.
• Pe termen mediu şi lung, până în anul 2035 şi ulterior, se impune schimbarea de paradigmă privind modul de producere, distribuţie şi utilizare a energiei care trebuie adaptată unui mixt energetic global, ce acordă prioritate energiei din surse regenerabile, cărbune şi gaze curate, combustia hidrogenului, fisiunea nucleară – generaţia a IV-a şi energiadefuziunenucleară.

 Revitalizarea producției de cărbune

• Cărbunele rămâne o componentă importantă a mixului de materii prime energetice a României. Pe termen mediu, producția de huilă trebuie menținută pentru a asigura funcționarea unui nou grup energetic la termocentrala Mintia și un grup la termocentrala Paroșeni, pentru producerea de energie electrică și energie termică în sistemele centralizate de termoficare de laDeva și dinValeaJiului (Petroșani, Lupeni, Vulcan etc.).
• La termocentrala Mintia, în următorii 10 ani, se poate implementaun proiect cu 106 un grup energetic (200MW sau 500MW), cu eficiență ridicată (randament 43-45%, parametri ultracritici sau ultrasupracritici), (în locul celor 2 grupuri existente), respectiv un grup energetic de 150-200MW, cu pat fluidizat sau parametrii supracritici, la Paroșeni, dotate cu instalații demediu corespunzătoare.
• Lignitul indigen rămâne o sursă energetică importantă în mixul de resurse energetice, pe baza căreia trebuie păstrate și dezvoltate, în continuare, capacități de producere de energieelectricăcueficiențăridicată.

Consolidarea producției de energie nucleară

• Energia nucleară pilon al securității în producția de energie electrică și de diminuare a emisiilor de CO2. La unitățile tip CANDU 6 se poate dubla durata de viață economică, până la 60 de ani, prin realizarea unei revizii și retubare a fiecărui reactor, după 30 de ani de utilizare.
• Menținerea locurilor de muncă și a expertizei profesionale pe un ciclu complet nuclear,prinextindereaponderiienergieinucleareînmixtulenergieinaționale.
• Pentruvalorificareasuperioară a rezervelordeuraniu,seimpuneasigurareacondițiilor competitive de piață în exploatarea uraniului (cariere de exploatare noi, îmbunătățire tehnologii de rafinare).
• Atragerea de investitori pentru finalizarea unitaților 3 și 4, respectiv retubarea unității 1 și2.

Mărirea potențialului hidroenergetic

• Realizarea programului de amenajare a potențialului hidroenergetic va asigura creșterea cantității de energie electrică din surse regenerabile (inclusiv capacități hidroenergetice de peste 10 MW) până la 43% în anul 2020, valoare care se va stabiliza la circa42%dinpotențialulhidroenergetic.
• Pentru perioada 2017-2035, sectorul hidroenergetic poate participa cu o putere instalată de circa 6.500 MW în sistemul electroenergetic național. Conform strategiei Hidroelectrica, potențialul hidroenergetic amenajat ar urma să ajungă la 59% în anul 2020, respectiv la 67% în 2035.
• Finalizarea investițiilor hidroenergetice în derulare, de către Hidroelectrica – producător de energie regenerabilă de interes național – este necesară, pentru a sprijini programul național de reducere a emisiilor cu efect de seră și a suplimenta rezerva de putere pentru servicii tehnologice de sistem. Realizarea proiectului centralei hidroelectrice prin pompare Tarnița Lăpuștești (1.000 MW) și a altor centrale hidroelectrice poate să contribuie la asigurarea rezervei de putere, la reglajulfrecvențăputere, cerință imperativă a Sistemului EnergeticEuropean. 107 6. Susţinerea strategică a creşterii ponderii energiei electrice în consumul de energie al României
• Cheia viitorului în energie o reprezintă extinderea utilizării energiei electrice în special către transportul în comun, prepararea hranei, încălzire/răcire etc).
• În prezent, cca. 40% din energia primară globală este folosită pentru generarea energiei electrice. Având în vedere ponderea importantă a energiei electrice în structura energiei finale, creşterea eficienţei energetice în sectorul energiei electrice conduce la reducerea cotei de energie primară utilizată, respectiv a amprentei de carbon pentru producerea energiei electrice.

Creșterea puterii din centralele din Dobrogea și Moldova, în special prin instalarea unor noi centrale bazate pe surse regenerabile de energie

• Pe termen mediu și lung, analiza regimurilor de funcționare pentru un orizont de timp de minim 10 ani, trebuie să ia în considerare creșterea puterii din centralele din Dobrogea și Moldova, în special prin instalarea unor noi centrale bazate pe surse regenerabile de energie (eoliene și fotovoltaice).
• Sursele regenerabile de energie vor asigura, pe termen mediu, 60% din producția de energie electrică a României.
• În România, suprafața cumulată (peste 490.000 de hectare – teren în stare degradată) se poate valorifica pentru înființarea de culturi energetice. De asemenea, pentru o perioadă de cel puțin 25 de ani, se pot crea zeci de mii de locuri de muncă, cu profesii și specializări profesionale în activități de pregătire, exploatare și procesare a biomasei, respectiv de producere, distribuție și furnizare a energiei, în special în zonele rurale. Proiectele pe bază de biomasă se susțin fără costuri pentru mediu la producerea deenergieelectricăși termică.
• Pentru valorificarea și exploatarea terenurilor aflate în proces de deșertificare și biodegradare, precum și pentru un nou regim de împădurire vor fi stabilite obiective naționale, cu țintă 2030, cu stimulente pentru atenuare emisii GES, precum și investiții în combustibilialternativi,biocombustibili,biomasăși bioeconomie.

Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie (E-SRE)

• Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie (ESRE) reprezintă un imperativ la nivelul României și al Uniunii Europene justificat de protecția mediului, creșterea independenței energetice față de importuri, prin diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, precum și pentru motive de ordin economic și de coeziune socială. Se impune realizarea unui cadru legislativ predictibil 108 pentru o lungă perioadă de timp realizat cu mecanisme de corecție prin reguli de piață, dar și de încurajare a investițiilorîn capacități mici până la 1 MW.
• Pentru aceasta însă, este necesară funcționarea în sistem a unor centrale de vârf, deoarece modul actual de funcționare are implicații negative asupra costurilor de producție și duratei de viață a grupurilor destinatefuncționării în bază.
• Realizareaunei capacități de echilibrare a balanțeiproducție-consumfără a periclita siguranța sistemului, pentru structura existentă și prognozată pe termen mediu a parcului de producție, de 3.500 MW. Această concluzie trebuie luată în considerare la elaborarea scenariilordedimensionarerațională a rețelei.

Eficiența energetică trebuie tratată ca “Program de țară” care va fi implementat ținând seama de reducerea vârfului de consum anual, precum și al consumului național de energie. Acesta va include:

• Programe de gestionare a sarcinii energetice cum ar fi timpii şi tarifele de utilizare, de control al încărcării directe, tarifele utilizate şi de gestionare a sarcinii intreruptibile.
• De asemenea se va utiliza un sistem de standarde și de etichetare pentru aparatura electrocasnică, izolarea termică a clădirilor precum și campanii de informare, educare, avertizare a consumatorilorasupraconservăriienergieişieficiențeienergetice.
• Implementarea se va realiza printr-un Plan National de Acțiune pentru Eficiența Energetică, ghiduri practice, reglementări, politici guvernamentale și strategii cu un accent special asupra consumatorului ca fiind sursa cu cel mai mare potențial de economisirea de energie.

Propuneri privind modificarea cadrului legislativ:

• Reanalizarea în noul context al redefinirii politicilor energetice la nivelul UE a Legii123/2012pentruenergieelectricăşigazenaturale.
• Legea petrolului.
• Tarifele percepute de ANCOM si ANRE se vor majora la 1% din cifra de afaceri.
• Legea pentru transpunerea directivei UE privind infrastructura combustibililor alternativi şi a gazelor naturale comprimate (CNG), gazelor naturale lichefiate (LNG), transportbiocombustibili.
• Legeabiomasei,BIOcombustibililorşienergiei geotermale.
• Legea energiei termice în vederea definirii unitare a modului de alimentare cu apa caldă, căldurăşirăcirepentrutoatelocuinţeleRomâniei.

Propuneri de Programe la nivel naţional axate pe avantajul de ţară al României:

• Biomasă: 500 mii hectare – în vederea realizării de plantaţii tehnic-energetice pentru producerea de energie electrică şi termică pentru toate localităţile României, susținerea investițieise realizează prin Fondulconstituitla nivelulMinisterului Mediului.
• Eficienţă energetică – susţinerea investiţiei prin procent din prețul energiei electriceși a gazelornaturale.
• Cogenerare de înaltă eficiență. Susținerea financiară va fi realizată printr-un bonus de cogenerare pentru tehnologiile de înaltă eficienţă.
• ESCO – plăţi în rate lunare. Instrument de dezvoltare economică – susţinerea investiţiei prin contracte de performanţă energetică, obiectiv prioritar pentru clădirile publice; Susținere financiară: contracte de performanță energetică pe termen de minimum 10 aniși contracte de creditare bancară,surse de finanțare din fonduri europene și PNAER – fondul de eficiență energetică, programe guvernamentale de tipul “Casa verde”, “Oraș verde”etc.
• Realizarea Infrastructurii pentru combustibili alternativi CNG, LNG, biocombstibili, transport electric (cu prioritate pentru transportul local în comun) şi transportul de marfă; transpunerea Directivei UE ce vizează reducerea cu minimum 40% a tarifului la transport.
• Sisteme noi de distribuţie gaze naturale şi energie electrică în localităţile fără alimentare energie electrică şi gaze naturale (susţinerea investiţiei prin taxa de monopol, cca. 50mil. € anual).
• RO Green – Economie Circulară (valorificare deşeuri) susţinerea investiţiei prin fonduri europene,fonduldemediu, accentpentrudomeniulenergiei);
• Actualizarea Registrului Naţional pentru meserii şi competenţe în vederea introducerii noilor meserii aledomeniului energiei regenerabile şi energieineconvenţionale;
• Portal de investiţii Monitorizare„online”; finanțare din PNAER și Fondurieuropene.
• Program naţional de sprijin al Autorităţilor Locale în vederea realizării MasterPlanului energetic şi Strategiei energetice la nivelul UAT; finanțare din PNAER și Fondurieuropene.
• Accelerarea procesului de interconectare a SNT al energiei electrice și a gazelor naturale la sistemele de transport din regiunea central și SEE și implicit al UE; finanțare din Fonduri europene și tarif.
• Program riguros de mentenanță și investiții (retehnologizare/modernizare, dezvoltare) și îndeplinirea anuală a acestuia pentru instalațiile aferente rețelelor de transport al energiei electrice și gazelor naturale. Finanțare din tarif.
• Program Naţional pentru Educarea şi Informarea Consumatorului asupra Eficienţei Energetice, precum şi realizarea unei Platforme electronice cu oferte concrete privind echipamentele de înaltă eficienţă de uz casnic precum şi lista companiilor ESCO şi furnizorilor, precum şi ofertele acestora în vederea transformării acestuia din CONSUMER în PROSUMER. Finanțare din PNAER, Fonduri europene,tarif, etc.