benzinarie

Carburanţii s-au scumpit în România în 2019 mai mult decât în Europa. Cifrele şi explicaţiile

Consumatorii români au parte de o creştere susţinută a creşterilor de preţ la carburanţi, iar motorina, carburantul cel mai consumat la noi, depăşeşte deja pragul de 6 lei/litru, sortimentul standard, în multe benzinării. Carburanţii s-au scumpit în toată Europa, însă. Mai mult sau mai puţin decât la noi? Răspunsul scurt: la noi preţurile au crescut ceva mai mult.

Preţul mediu al benzinei standard era, în România, la data de 6 mai, e 5,81 lei/litrul, iar cel al motorinei standard de 5,95 lei/litrul, potrivit datelor Oil Bulletin, serviciul de monitorizare a pieţei carburanţilor, administrat de Comisia Europeană.  La începutul anului (7 ianuarie), conform aceleiaşi surse, benzina costa, în medie, 4,97 lei/litrul, iar motorina 5,31 lei litrul.

Deci, în acest an, în lei, benzina s-a scumpit cu 84 de bani litrul şi motorina cu 64 de bani litrul. Sau, în termeni procentuali, cu circa 17%, respectiv 12%.

În euro s-a scumpit mai puţin, efect al scăderii leului

Pentru a putea face o comparaţie cu restul ţărilor europene, iată evoluţia preţurilor în euro, în acelaşi interval, 7 ianuarie-6 mai. Preţul benzinei a crescut în Româniade la 1,06 euro la 1,22 euro litrul, iar cel al motorinei de la 1,14 la 1,25 euro litrul. Aşadar, procentual, în euro benzina s-a scumpit la noi cu aproape 15%, iar motorina cu 9,6%.

Preţurile medii ponderate în UE au evoluat în felul următor: benzina s-a scumpit de la 1,33 euro litrul la 1,48 euro litrul, iar motorina de la 1,28 euro litrul la 1,38 euro litrul. Deci, procentual, preţul mediu al benzinei în UE a crescut cu 11,3%, iar motorina cu 7,8%.

Aşadar, preţurile finale de la pompă au crescut în România mai mult decât în Europa în această perioadă, dacă analizăm preţurile în euro, creşterea fiind mai accentuată la benzină. În lei, scumpirea a fost mai mare din cauza devalorizării leului, costul şi preţul produselor energetice fiind exprimat în valută.

La ambii carburanţi, preţurile finale plătite de consumatori sunt sensibil sub media europeană. România este a doua cea mai ieftină ţară din UE pentru benzină, după Bulgaria. La motorină însă, situaţia este ceva mai proastă: preţul mediu de la noi este mai mare decât în Polonia, Malta, Luxemburg, Lituania, Letonia, Bulgaria şi Austria.

Cum sunt taxele, la noi şi la alţii…

Preţul carburanţilor are două mari componente: preţul efectiv al mărfii şi taxele încasate de stat (acciză şi TVA), care, în acest caz, sunt mari pentru că aşa este politica întregii Europe. În România, ponderea taxelor în preţ este de 51% pentru benzină şi 48% pentru motorină. Taxele au crescut după ce Guvernul a reintrodus supraacciza, dar chiar şi aşa, sunt puţin mai mici decât îm majoritatea statelor UE, dacă privim comparativ. La benzină, ponderea taxelor în preţ mai mică decât în România este în Bulgaria şi Luxemburg şi la acelaşi nivel în Cipru, Ungaria Polonia. La motorină, un procent de taxare mai mic decât la noi este în Bulgaria, Spania, Polonia, Luxemburg şi Lituania.

Dacă jumătate din preţul carburanţilor este influenţat de stat, să privim cealaltă jumătate, adică preţurile fără taxe. Aici este preţul materiei prime (al petrolului), costul cu rafinarea, cu transportul şi distribuţia în reţelele de benzinării şi profitul companiilor petroliere.

…şi preţurile fără taxe  

Benzina fără taxe costă 0,598 euro pe litru în România, în timp ce media UE este de 0,607 euro pe litru, deci preţul mediu fără taxe din România este mai mic. Preţuri mai mici decât la noi sunt în Marea Britanie, Slovenia, Letonia, Irlanda, Cehia, Bulgaria, Austria.

În privinţa motorinei, preţul este de 0,652 euro pe litru, peste nivelul mediu ponderat din UE, de 0,641 euro pe litru. Preţuri mai mici decât la noi sunt în majoritatea statetelor UE, Marea Britanie, Slovenia, Portugalia, Polonia, Olanda, Malta, Luxemburg, Lituania, Letonia, Italia, Irlanda, Germania, Franţa, Cehia, Cipru, Bulgaria şi Austria.

Câteva explicaţii şi concluzii

Trebuie spus întâi că preţul fără taxe este influenţat mai ales de cotaţiile produselor petroliere, mărfuri care se tranzacţionează pe burse, în cazul nostru fiind vorba despre cotaţii Platt’s Mediterranean. Care au crescut, ca urmare a scumpirii petrolului. Deşi este greu de acceptat, faptul că România încă este producător de petrol (destul de mic, producţia internă nu mai ajunge nici măcar pentru una dintre cele trei rafinării care mai funcţionează, 70% din necesar se importă, după cum puteţi citi AICI) asta nu influenţează decisiv preţul la pompă. Petrolul este un produs cu preţ de piaţă, ca şi produsele petroliere. Asta înseamnă că efectul, pentru cetăţeanul statului care are resurse, este mai degrabă marginal în ceea ce priveşte preţul la pompă al carburanţilor, dacă vorbim despre state din UE.

Profiturile din rafinarea petrolului şi comercializarea lui în staţii nu sunt exorbitante. Pentru exemplificare, vă spunem că Rompetrol, companie care nu extrage petrol, îl cumpără şi doar îl rafinează în cea mai mare rafinărie a ţării pentru a-l vinde retail şi wholesale, în ţară şi la export, a avut anul trecut un profit operaţional de doar 111 milioane de lei (net a fost pe pierdere) la o cifră de afaceri de 14 miliarde. Profitul în industria petrolieră apare în segmentul de extracţie al petrolului mai ales, mai ales în condiţiile în care preţul petrolului, care influenţează cotaţiile la carburanţi, este sus. Şi de aceea, Petrom, liderul pieţei, si singura companie care mai extrage puţinul petrol care a rămas în România, a înregistrat în primele trei luni ale anului un profit net de 1,15 miliarde de lei (plus 35%) la vânzări de 5,42 miliarde. Asta în condiţiile în care, din cauza petrolului mai scump, a avut marje de rafinare reduse cu 45% în primul trimestru al acestui an.

Citeşte şi:

Petrom a pornit instalaţia Policombustibili de la Petrobrazi, a treia instalaţie de acest fel din lume. Converteşte GPL în carburant auto

Companiile petroliere din România trebuie totuşi să vină cu explicaţii cuprinzătoare referitoare la preţul motorinei, care înseamnă circa trei sferturi din consumul României. Preţul fără taxe este peste media europeană şi mai mare decât în majoritatea statelor membre. Unele explicaţii au fost date: o parte din motorină încă se importă (mixul rafinăriilor noastre nu permite satisfacerea consumului, în schimb ele produc mai multă benzină decât se consumă în România) iar asta vine cu costuri suplimentare, rafinăriile româneşti au avut costuri mari pentru că a trebuit să investească mult ca să îndeplinească, mai rapid decât cele din Vest, normele euro, în România sunt costuri logistice mult mai mari (reţea de transport precară, reţea feroviară învechită şi lentă) ceea ce creşte timpii de livrare şi scumpeşte transportul. Totuşi, nicio companie nu a venit cu un calcul defalcat al tuturor componentelor de cost.

Creşterea veniturilor şi a parcului auto (stimulată  inclusiv de eliminarea taxei de poluare/înmatriculare pentru maşinile second-hand) a condus la o creştere a vânzărilor de carburanţi, deci o parte a creşterii de preţuri e generată şi de partea de cerere, care a asimilat în final creşterea accizei. Potrivit datelor Petrom, vânzările de carburanţi din benzinăriile companiei au crescut cu 6% în primul trimesttru al anului.

O eventuală protecţie a consumatorilor români poate veni din partea statului, prin scăderea taxelor, în condiţiile în care, chiar dacă sunt mai mici decât în ţările cu care ne comparăm, nu sunt totuşi sensibil mai mici, pe când diferenţele de venituri sunt încă mari. Spre exemplu, în Ungaria şi Slovacia, ponderea taxelor în preţul unui litru de motorină este identică cu cea din România, iar în Polonia mai mică, în condiţiile în care salariul mediu este sensibil mai mare decât în România.

Citeşte şi:

Rompetrol poate asigura acum transportul electric gratuit pe şosea, între Bucureşti şi Iaşi 

Companiile şi consumatorii avizaţi aşteaptă rezultatele unui raport de analiză al Consiliului Concurenţei pe această tem ă, care va apărea curând. “Nu este o investigaţie în care să aplicăm sancţiuni, ci prin care vrem să înţelegem funcţionarea pieţei şi totul se învârte în jurul faptului că avem o structură care nu e predispusă la concurenţă. Unul dintre actori are jumătate din piaţă, deci nu este o structură de piaţă echilibrată în care sunt mai mulţi jucători cu ponderi relativ egale care se concurează, ci un jucător foarte mare, care stabileşte preţurile, şi unii mai mici care îl urmează şi atunci toată ideea este cum putem face să îmbunătăţim această structură a pieţei. Minuni n-o să fie, n-o să putem desface ceea ce s-a făcut la momentul privatizării”, a spus preşedintele Consiliului  Chiriţoiu. El a admis că nu acest lucru nu va schimba mare lucru , dar va conţine unele recomandări pentru a creşte concurenţa, inclusiv o relaxare a procedurii de autorizare pentru apariţia mai multr puncte de alimentare şi, posibil, a mai multor jucători.

Lider pe piaţa distribuţiei de carburanţi este OMV Petrom, urmat de Rompetrol, Lukoil, MOL, SOCAR şi Gazprom. În România se consumă peste cinci miliarde de litri de carburanţi anual.


There are no comments

Add yours