Situaţia din iarna trecută, coroborată cu seceta de acum, face ca producţia de energie hidro, cea mai ieftină, să fie mult mai redusă. România a ajuns să se bazeze, ca acum mulţi ani, pe energia produsă în termocentralele pe cărbune. Creşterea facturilor este iminentă.
Producția de cărbune net a României a totalizat, în primele cinci luni ale acestui an, 1,864 milioane tone echivalent petrol, fiind cu 12,9% (213.000 tep) mai mare față de cea din perioada similară din 2016, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS).De ce a produs România mai mult carbine? Datele din tabelul de mai jos arată clar: a fost nevoie de mai mult pentru a produce energie electrică şi a acoperi consumul.
Datele din grafic (sursa: Transelectrica) arată producţia şi consumul de energie electrică din România în luna iulie. După cum se vede, în majoritatea timpului, cărbunele a fost principala sursă de producţie a energiei electrice, şi tot nu a fost suficient, dat fiind că România a şi importat uneori energie la puteri orare chiar şi de 1.000 MW. Spre exemplu, la 31 iulie, la ora 09.00, când producţia era de 6.450 MW, cărbunele acoperea aproape o treime (2.072 MW), mai mult decât orice altă sursă de energie.
Cum s-a ajuns aici
De vină pentru această situaţie este producţia mult mai mică de energie a Hidroelectrica. După situaţia din iarnă, când a trebuit să producă mai mult pentru a acoperi consumul, nivelul din lacurile de acumulare este scăzut, iar situaţia a fost dublată şi de secetă, care face ca hidrocentralele de pe Dunăre să producă mai puţin. În plus, eolianul a avut momente în care aportul a fost mult mai mic sau chiar zero, iar centrala de la Cernavodă a avut zile în care a funcţionat cu un singur grup. Ca atare, centralele pe cărbune au duduit, ceea ce se vede şi în rezultatatele Complexului Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie electrică pe cărbune din România. Compania, care exploatează minele de cărbune din Oltenia şi termocentralele de la Turceni şi Rovinari, a raportat profit, deşi se aştepta la pierderi.
„În primele 5 luni ale anului curent, CE Oltenia a demonstrat că se poate situa în rândul companiilor profitabile, rezultatele înregistrate urmând o direcţie puternic ascendentă faţă de intervalul similar al anului trecut. În această perioadă, CE Oltenia a funcţionat cu o medie de 8 grupuri energetice, acoperind o cota de până la 30% din piaţa de energie şi de cca 30% din serviciile de sistem necesare la nivel naţional. Comparativ cu primele 5 luni ale anului 2016, în Sistemul Energetic Naţional a fost necesar mai mult cărbune în perioada similară a anului 2017. Astfel, la nivelul CE Oltenia s-a înregistrat o creştere a producţiei de cărbune cu 20% şi a cantităţii de energie produse cu 25%. În acelaşi timp, deciziile de management implementate au condus la scăderea costurilor de producţie cu aprox. 9% pentru un MWh şi cu aprox. 13% pentru tona de cărbune. Această evoluţie a determinat o creştere a cifrei de afaceri în 5 luni 2017 cu cca 30% faţă de 5 luni 2016 şi un salt estimat al profitului brut de la – 20 mil lei, la + 260 mil lei”, arăta compania într-un comunicat de presă.
Şi, potrivit estimărilor, compania a înregistrat profit şi în luna iunie.
Ce urmează şi care sunt efectele
Prognoza nu este deloc îmbucurătoare pentru Hidroelectrica, chiar dacă a plouat în ultimele zile. „Precipitaţiile sub formă de averse, înregistrate în ultimele zile şi pentru intervale scurte de timp, s-au manifestat pe suprafeţe bazinale mici şi nu au influenţat semnificativ regimul hidrologic în bazine hidrografice, iar din acest motiv se poate vorbi în continuare despre deficit de apă pe fluviul Dunărea”, au explicat pentru agenţia Agerpres specialiştii Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).
‘În lunile iunie şi iulie 2017, regimul hidrologic al bazinelor hidrografice din România s-a situat la valori în general sub mediile multianuale lunare, deşi regimul precipitaţiilor a fost, în general, excedentar, îndeosebi în sudul şi nordul ţării unde s-au cumulat cantităţi lunare de peste 100-180 mm atât în luna iunie cât şi în luna iulie. Din cauza faptului ca precipitaţiile s-au înregistrat în intervale scurte de timp, au fost în general sub formă de aversă (care frecvent au avut şi caracter torenţial) şi s-au manifestat la un moment dat în general pe suprafeţe bazinale mici, acestea nu au influenţat semnificativ regimul hidrologic la nivelul principalelor bazine hidrografice’, a declarat Marius Mătreaţă, directorul Centrului Naţional de Prognoze Hidrologice din cadrul INHGA.
Datele INHGA relevă faptul că, în ceea ce priveşte fluviul Dunărea, regimul hidrologic este influenţat în principal de regimul hidrologic din bazinul Dunării amonte de intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), iar în lunile iunie şi iulie acesta a fost deficitar în tot bazinul superior şi mijlociu al Dunării. ‘Consecinţa a fost un debit mediu realizat în luna iunie 2017 de 3.800 mc/s (59% din media multianuală lunară, de 6.400 mc/s) şi respectiv în luna iulie o valoare de 2.850 mc/s, valoare care reprezintă 53% din media multianuală lunară (5.350 mc/s). În luna iunie, debitul maxim înregistrat la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost de 4.700 mc/s şi cel minim de 2.800 mc/s. În luna iulie, debitul maxim înregistrat la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost de 3.100 mc/s şi cel minim de 2.500 mc/s’, au spus oficialii Centrului Naţional de Prognoze Hidrologice din cadrul INHGA.
În acest context, nivelul redus al Dunării afectează semnificativ producţia de energie hidro, care este cea mai ieftină. Spre exemplu, vinerea trecută, producţia de energie în hidrocentrale era de doar 900 de MW, de trei ori mai mică decât în mod normal. Aceasta în condiţiile în care 40% din producţia Hidroelectrica provine de la hidrocentralele de pe Dunăre, Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II.
Hidroelectrica asigura, la acel moment, doar 11% din producţia la nivel naţional, faţă de 30-33% într-o perioadă normală din punct de vedere hidrologic.
Situaţia se va vedea în final în facturile consumatorilor, care au mai crescut încă o dată la începutul acestrei luni.
„Ne confruntăm cu o situaţie de hidraulicitate foarte redusă care s-a mai întâmplat de câteva ori în decursul timpului, iar rezultatele au fost aceleaşi, adică o scădere a ofertei de vânzare în general, în piaţă, care s-a reflectat în special în PZU (piaţa spot – n.r.) cu o creştere a preţurilor”, a explicat Natalia Vlad, director în cadrul ANRE. Astfel că preţurile pe bursă au ajuns la niveluri medii zilnice de peste 250 de lei pe MWh, de două ori mai mari decât anul trecut în aceeaşi perioadă.
Cum a ajuns piaţa spot să infuenţeze semnificativ factura consumatorului final, puteţi citi aici:
