Biometan în România, cât se poate produce și cum se va putea utiliza. Ce scrie în strategia energetică

România are un potențial mare de producție de biometan, considerat un “gaz verde” și este estențială demararea producției, care va fi folosită atât în unele industrii, cât și în rețelele de distribuție a gazelor naturale existente, se arată în strategia energetică 2025-2035.

“Dat fiind potențialul României de producere a biometanului, respectiv rolul acestuia în reducerea emisiilor de carbon, este esențială începerea producției de biometan și injecția acestuia în rețelele de gaze naturale, întrucât tehnologia necesară producerii biometanului este una matură. Dezvoltarea acestui sector ar putea asigura la orizontului anului 2030 echivalentul a 2 mld. m3 pe an, termen mediu, la orizontul 2040, potențialul ridicându-se la aproximativ 5,5 mld. m3 pe an.

Pe termen lung, pentru a atinge scenariul „net zero”, biometanul este un pilon important în sectorul încălzirii, având un potențial de producție de 65 TWh / 8 miliarde m3 pe an la orizontul 2050”, arată strategia. Conform unui studiu al Comisiei Europene din anul 2020, acest potențial tehnic este acoperit  60% din culturi energetice, 17% din reziduuri forestiere, 13% din paie, 7% din gunoi de grajd și 4% din deșeuri biologice.

“Complementar cu producția de gaze naturale la nivel național, nevoia de biometan este de așteptat să crească, de exemplu în măsura în care consumatorii industriali mari, cum sunt cei din industria farmaceutică sau a îngrășămintelor, își vor continua activitatea și vor căuta alternative în scopul atingerii obiectivelor de tip „net zero”, sau odată ce sectorul agricol va dori să valorifice acest potențial, inclusiv în sensul economiei circulare la nivel local.

Pentru a satisface această nevoie, este necesară certificarea biometanului din rețea, printr-un registru de garanții de origine asemănător cu cel din piața de energie electrică, pentru a monitoriza cantitățile de biometan produse și tranzacționate, în vederea excluderii vânzării duble și a contabilizării duble”, mai arată strategia.

Cum producerea biometanului este încă scumpă, e nevoie de scheme de sprijin

“Dat fiind costul de producție încă mare al biometanului, comparativ cu gazul natural, va fi necesar un mecanism de sprijin financiar inițial, pentru a încuraja acest sector. În același timp, garanțiile de origine atribuite biometanului produs de instalațiile care au beneficiat de sprijin financiar vor avea o valoare mai mică decât cele asociate proiectelor dezvoltate din fonduri proprii. Pe lângă rolul biometanului în sectorul energetic, obținerea acestuia din deșeuri municipale va contribui și la gestiunea mai eficientă a acestora”, arată strategia.

Avantajul principal al biometanului este că poate fi utilizat la scară largă drept substitut al gazului naturale în actuala infrastructură, fără să fie nevoie de modificări.

“Dat fiind că biometanul și gazul natural de sondă au aceeași compoziție chimică, biometanul poate fi utilizat în rețelele și instalațiile de utilizare existente, fără a fi nevoie de o adaptare specifică a acestora. Datorită dezvoltării sectorului de gaze naturale și a rețelelor aferente, coroborat cu scăderea producției de gaze naturale pe termen lung, infrastructura astfel dezvoltată poate să fie utilizată pentru transportul gazelor verzi, incluzând aici și biometanul”, se mai arată în strategie.

Grupul Engie este interesat de dezvoltarea biometanului din România, dar lucrurile sunt încă în stadiu incipient.

Potențialul estimat al producției globale de biogaz a fost estimat de Engie la 8.500 TWh sau 800 miliarde m3. Acest estimat de producție este bazat pe resursele disponibile din deșeuri organice și se ridică la 20% din cererea actuală de gaz la nivel global.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *