Lăcrămioara Pințea, membru în directoratul Complexului Energetic Oltenia, singurul producător semnificativ de energie electrică pe bază de cărbune, explică de ce e necesar ca în cinci ani de zile centralele pe cărbune să facă loc celor pe gaz și parcurilor fotovoltaice.
Lăcrămioara Pințea a fost întrebată, la o emisiune ZF Live, dacă România nu se grăbește prea tare să renunțe la cărbune, oferindu-i-se exemplul Germaniei sau Poloniei, care fac acest pas mai târziu.
Iată ce a răspuns directorul:
“Cred că trebuie să ne uităm și la costul pe care îl are existența unei industrii, a unei companii. Am cheltuit un miliard de euro pe CO2 până în prezent și mai avem încă două miliarde de euro de cheltuit până în 2026. Deci trei miliarde de euro pe care CE Oltenia îi cheltuiește, de la bugetul statului dacă piața nu are acel nivel de preț care să acopere acest cost suplimentar. Până la urmă C02 este o taxă, pe care trebuie să plătești, și cu cât ești mai ineficient e mai mare. Și centralele noastre din păcate au o eficiență de 30-35% și poluează de trei ori mai mult decât o centrală pe gaz. Deci când combinăm aceste două elemente, vedem de ce 2026 este atât de important. Dacă vrem să nu avem această notă de plată prelungită la nesfârșit, trebuie să luăm aceste măsuri”.
Amintim că planul de restructurare și decarbonare al CE Oltenia, aflat încă în studiul Comisiei Europene presupune modificarea structurală a producţiei de energie dintr-o singură sursă, lignit, pe mai multe surse, mix energetic: gaz, regenerabile, cărbune. Centrale pe gaz vor însemna 1.325 MW, din care 850 de MW la Işalniţa şi 475 MW la Turceni, iar parcurile fotovoltaice circa 700 MW. Pe măsură ce vor fi puse în funcţiune aceste capacităţi noi, se vor închide cele pe cărbune.
Ultima variantă a planului, care nu este încă făcută publică, prevede ca, din 2026, la CE Oltenia să nu mai existe decât trei grupuri pe cărbune, dar în rezervă strategică, care să fie la dispoziția Dispeceratului Energetic Național și să producă energie electrică atunci când li se cere. Acest lucru a fost aflat de noi însă din surse din piață, nu este oficial.
Pințea a vorbit și despre acest program etapizat de închidere a capacităților pe cărbune și a pomenit, în treacăt, și de această idee, a menținerii grupurilor pe cărbune în rezervă.
“Însă, tot programul pe care îl avem noi, de retragere progresivă a capacităților existente, este foarte atent gândit, și sincronizat cu Ministerul Energiei, cu Transelectrica, astfel încât să nu producem niciun fel de dezechilibru în sectorul energetic.
Am creat acel nivel de flexibilitate, pe etape, de la sfârșitul perioadei de phase-out, care să ofere, în funcție de cum se progresează pe investițiile noastre și ale altora din sector, în funcție de cum vor rezista și activele existente (…) dorim să nu retragem definitiv (capacitățile pe cărbune – n.red) , le ținem, chiar dacă există costuri suplimentare, vom merge cu șase grupuri până în 2026, ceea ce nu e deloc puțin. Am închis la 1 iulie 2 blocuri, mai este o etapă în 2023, și avem externalizarea de la Craiova, urmează să vedem dacă e nevoie să folosim această flexibilitate, dar în final trebuie să ne uităm și la costuri. Nu poți să lași o companie să se descurce singură și să ducă în spate costul unei adecvanțe și a echilibrării sistemului energetic. Cineva trebuie să plătească. Ori că e o rezervă de capacitate, cum au toate țările din Europa, ori că e alt mecanism, altfel ajungem la buget, sau ajungem în piață cu prețurile pe care le vedem acum”, a spus Pințea.
Oficialul a admis că 2021 va fi un an mai bun pentru CE Oltenia, date fiind prețurile mari ale energiei din piață, dar a amintit și de scumpirea certificatului de CO2 până la 56 de euro, care compensează o parte din câștiguri. În plus, Pințea a amintit că CE Oltebia nu vinde preponderent energia în piața spot, unde s-a ajuns la prețuri astronomice, ci majoritatea pe contracte forward dar a spus că multe dintre ele sunt cu formulă de preț, deci va beneficia și pe aceste contracte de prețurile mai mari din piață, dacă ele se vor menține.
