Asociațiile consumatorilor din România, Bulgaria și Grecia atrag din nou atenția Comisiei Europene asupra prețurilor mult mai mari la energie electrică din această zonă a continentului, comparativ cu cele din Vest. Ele identifică vinovatul – Austria – despre care spun chiar că abuzează, și cer compensații pentru prețurile mari.
„Solicităm Comisia să ia următoarele măsuri:
* Să stabilească un mecanism de sprijin pentru prețuri destinat industriilor mari consumatoare de energie, în special pentru Europa de Sud-Est, până când vor fi eliminate barierele fizice dintre Europa de Sud-Est și Europa Centrală. Un astfel de mecanism ar trebui să fie complementar cu CISAF (mecanismul de ajutor de stat al pachetului Clean Industry Act – n.red.);
* Să întreprindă acțiuni pentru realizarea modernizărilor necesare ale liniilor de transport și construcția de noi linii de transport de 400 kV în Austria, precum și la granița electrică dintre Austria și Ungaria. Aceste proiecte sunt evident de interes comun;
* Să colaboreze îndeaproape cu ACER pentru a pune capăt abuzului de opțiune de derogare.
În caz contrar, lipsa unui cadru concurențial echitabil pentru industria din Europa de Sud-Est va persista și, în cele din urmă, va continua să favorizeze un stat membru în detrimentul altora. Industria din regiune a luptat pentru competitivitatea sa în ultimii ani, însă dacă nu se vor lua măsuri decisive într-un mod urgent, vom asista la închideri ale unor întreprinderi industriale la nivel regional”.
Aceste solicitări apar într-o scrisoare comună a asociațiilor care reprezintă marii consumatori de energie electrică din România, Bulgaria și Grecia – ACCER, BFIEC și UNICEN – zonă în care, de câțiva ani, prețurile la energia electrică sunt mai mari decât în vestul continentului.
Aociațiile amintesc că una dintre cauzele diferențelor mari de prețuri este capacitatea limitată de interconexiune din centrul continentului, care nu permite fluxuri suficiente spre est. Și ele indică vinovatul principal, care a mai fost invocat și de fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja: “gâtuirea” din Austria.
Asociațiile amintesc despre derogarea cerută – și obținută – de operatorul de transport și sistem din Austria, referitoare la limitarea capacității de import/export pe liniile de interconexiune pe care OTS-ul austriac (echivalentul Transelectrica) a cerut-o pe motiv că altfel securitatea funcționăriii sistemului ar fi fost afectată. Asta în condițiile în care regulamentele europene impun ca fiecare stat membru să lase liber pentru comerț un procent de cel puțin 70% din capacitatea liniilor, putându-se acorda totuși derogări temporare.
Asociațiile spun că Austria abuzează de aceste derogări, iar companiile mari consumatoare din Europa de Sud-Est sunt cele care suferă în final, plătind prețuri mai mari la energie.
“Derogarea menționată anterior poate fi acordată pentru un an și ar putea fi prelungită o singură dată, în cazul în care domeniul derogării este redus semnificativ. Cu toate acestea, operatorul de sistem (TSO) din Austria a primit șase derogări consecutive, fiind practic exceptat de la cerințele articolului 16(8) din Regulamentul (UE) 2019/943 încă de la intrarea acestuia în vigoare. Între timp, nu vedem nicio acțiune care să îmbunătățească situația din Austria într-un mod care să nu afecteze schimburile la toate granițele electrice, în special la granița AT/HU.
Se pare că TSO-ul austriac abuzează de dreptul de a solicita derogare invocând motive de siguranță operațională și de gestionare a congestiei.
În trecut, această derogare a avut un impact extrem de negativ asupra zonelor de ofertare din Europa de Sud-Est. S-a raportat că, frecvent, capacitățile de transfer din Austria către Ungaria au fost stabilite la 0 MW, mai ales în orele de vârf de dimineață și seară.
Rezultatele pentru Europa de Sud-Est sunt bine cunoscute și dezastruoase. Comisia este bine informată cu privire la această situație.
Suntem convinși că există un abuz al derogării care duce la discriminare între schimburile interne și cele transzonale, efectele acestuia extinzându-se dincolo de regiunea CORE (Bulgaria și Grecia nu fac parte din această regiune, însă derogarea afectează grav România și Ungaria). În ciuda nivelului ridicat de interconectare dintre Grecia, Bulgaria și România, este evident că zonele de ofertare din Ungaria, România, Bulgaria și Grecia sunt plasate într-o poziție discriminatorie, într-un mod care duce la fragmentarea pieței unice.
Aceste țări au investit masiv în integrarea sistemelor și a piețelor, însă economiile lor sunt penalizate prin cele mai ridicate prețuri la energie electrică din UE. Aceasta subminează efectiv regulamentele UE care urmăresc crearea unei piețe unice complet integrate a energiei electrice în cadrul Uniunii. Efectele negative ale acestor acțiuni asupra industriilor mari consumatoare de energie din Europa de Sud-Est sunt evidente, iar Comisia este pe deplin conștientă de această problemă”.
Citește și:
HARTĂ România a avut al treilea cel mai mare preț de piață al energiei electrice din Europa – ultimele date UE. Care sunt diferențele
”De ce energia costă pe piaţa zilei de astăzi 84 EUR în România, 25 EUR în Franţa şi 60 EUR în Austria? Pentru că piaţa energetică europeană e unică doar pe hârtie. În practică, e nevoie de infrastructură conectivă transfrontalieră — de “sârme” care trec graniţa — pentru ca energia să circule liber, iar preţurile din statele membre să fie similare. În cele mai multe zile, energia e mult mai ieftină în Vest, produsă în centralele nuclearo-electrice, dar ea nu poate fizic ajunge până la noi, bulgari, greci etc”, se întreba retoric fostul ministru al Energiei luna trecută.
”Este o chestiune de normalitate în proiectul comun european, care a pornit, reamintesc, prin uniunea cărbunelui şi oţelului. România a fost, este şi va fi un bun cetăţean european. Avem deja interconexiuni de 4000MW, cu toţi vecinii, şi planul Transelectrica este să ajungem la peste 7000MW în următorii 5 ani. Alte state membre nu au procedat la fel. Între Austria şi Slovacia nu există DELOC interconexiuni. Între Austria şi Ungaria capacitatea ar putea fi uşor dublată, dar nu se doreşte de mulţi ani”, a spus Sebastian Burduja atunci.
Puteți vedea scrisoarea AICI: ACCER_BFIEC_UNICEN_AUSTRIA DEROGATION_614_09.07.2025 (1)
