În Polonia, țară încă dependentă masiv de cărbune, s-au luat deja decizii finale de investiții pentru instalarea de mii de MW eolieni în largul mării, care vor începe producția de energie peste doi ani, și se construiesc fabrici de turbine. În România s-au tot anunțat planuri de ani de zile, dat nu s-a făcut nimic. Suntem abia în stadiul în care Guvernul cere consultanță ca să afle unde s-ar putea instala turbine eoliene în Marea Neagră românească.
Polenergia, cea mai mare companie energetică privată din Polonia, și gigantul norvegian Equinor au luat recent deciziile finale de investiție (FID) pentru proiectele eoliene offshore din Marea Baltică Baltyk 2 și Baltyk 3, care vor adăuga o capacitate instalată de 1.440 MW în apele teritoriale ale Poloniei, potrivit presei de specialitate. Partenerii din joint venture vor investi aproximativ 27 miliarde PLN (5,34 miliarde euro) în construcția proiectelor, excluzând costurile de finanțare.
Proiectele Baltyk 2 și Baltyk 3, fiecare cu o capacitate de 720 MW, sunt situate în zona economică exclusivă a Poloniei din Marea Baltică, la o distanță de 22 până la 37 de kilometri de țărm. Acestea fac parte din prima fază a implementării parcurilor eoliene offshore ale Poloniei, care acoperă un total de 5.900 MW repartizați în opt proiecte.
Se estimează că cele două parcuri eoliene vor începe să livreze energie în rețea în 2027, iar operațiunile comerciale vor debuta în 2028. Cele 100 de turbine cu o înălțime de 260 de metri vor avea o producție anuală echivalentă cu consumul de electricitate al peste două milioane de gospodării poloneze. Complexul va fi conectat la rețeaua națională de electricitate a Poloniei printr-o stație electrică deja existentă și va funcționa comercial în baza unor contracte pentru diferență (CfD) pe 25 de ani. Equinor Polska va opera și întreține cele două parcuri eoliene în baza unui acord de 30 de ani încheiat cu Polenergia. O bază pentru operațiuni și întreținere este în curs de construcție în orașul Łeba.
Între timp, proiectul mai vechi Baltyk 1, în care sunt implicate aceleași firme, cu o capacitate de 1.560 MW în turbine eoliene amplasate la 81 km în larg, continuă – a primit autorizațiile pentru instalarea cablurilor subterane și pentru conectarea la rețea. Cele trei proiecte, care adunat înseamnă 3.000 MW, se numără printre cele mai mari proiecte de infrastructură din Polonia la acest moment.
Nu trebuie uitat că Polonia este încă țara care depinde mult de cărbune în mixul energetic din UE, dar ponderea scade, asta fără ca Polonia să anunțe o dată de închidere a centralelor pe cărbune. Dacă în 2022 70% din producția de energie venea din centralele pe cărbune, anul trecut procentul a scăzut la 54% (date Ember). Regenerabilele au produs însă anul trecut aproape 29% din totalul generării Poloniei, în creștere de la procentul de 26% acum doi ani. Adică peste 45 TWh (toată producția României a fost de 50,5 TWh net anul trecut). Doar eolienele onshore au produs 23,5 TWh.
Turbine în Marea Neagră: românii sunt tot la faza de căutat consultanți care să facă hârtii
Polonia este dată mai mereu de exemplu de susținătorii energiei produse din cărbune din România. Dar am ales să prezentăm unde au ajuns polonezii cu eolianul offshore pentru că ieri și Ministerul Energiei de la București a emis un comunicat de presă pe această temă.
Pe scurt, în condițiile în care polonezii au luat FID pentru proiecte de 3.000 MW, au dat deja autorizații iar până la finalul deceniului ar putea avea cel puțin 1.500 MW în mare, românii încă mai caută consultanți care să spună Guvernului unde s-ar putea pune turbine în mare.
Desigur, se poate argumenta ca vântul din Marea Neagră nu se compară cu cel din Marea Baltică, dar Banca Mondială a etimat că în zona românească a Mării Negre s-ar putea instala 7.000 MW în eolian. Estimarea a fost făcută acum un an cu termen 2035, și puteți citi mai multe despre ținte și impact în textul pe care l-am scris atunci.
Ministerul Energiei a lansat așadar ieri un apel public pentru transmiterea expresiilor de interes privind realizarea studiului de identificare și delimitare a perimetrelor din Marea Neagră care pot fi concesionate pentru dezvoltarea de parcuri eoliene offshore.
“Această etapă marchează începutul unei noi etape în implementarea Legii nr. 121/2024 privind energia eoliană offshore – o lege-cadru care oferă României șansa de a valorifica un potențial energetic de excepție și de a deveni lider regional în producerea de energie curată în Marea Neagră”, arată un comunicat de presă al instituției.
“Studiul va analiza potențialul eolian din Marea Neagră, caracteristicile geotehnice ale mediului marin, impactul de mediu și biodiversitatea, posibilitățile de racordare la Sistemul Energetic Național, dar și compatibilitatea cu alte utilizări ale spațiului maritim – precum navigația, pescuitul, extracțiile sau zonele militare. În plus, vor fi evaluate și aspectele logistice, de securitate și transport, pentru a propune o prioritizare coerentă a perimetrelor ce pot susține dezvoltarea de proiecte strategice. În acest demers, Ministerul Energiei beneficiază de sprijinul unor parteneri internaționali de renume, precum Banca Mondială, și al Comisiei Europene, prin instrumentul TSI oferit de Secretariatul General REFORM”, a mai transmis instituția.
Desigur, la nivel de intenții se vorbește de ani de zile. Este suficient să ne amintim că, în mai 2020, deci acum cinci ani, Hidroelectrica scria în strategia sa de investiții despre “capacități de producere a energiei electrice din surse eoliene off-shore cu o putere instalată totală de cca. 300 MW”, an de punere în funcțiune 2026, valoarea investiției 2,88 miliarde de lei, din “surse proprii + fonduri europene/ scheme de sprijin/ Green Deal”, producție estimată anuală de 998,6 GWh, considerandu-se un factor de capacitate mediu de 38%.
Evident, nu s-a întâmplat nimic de atunci.
În Polonia apar fabrici de turbine
Gigantul danez Vestas, unul dintre cei mai mari producători de turbine eoliene din lume, face deja fabrici în Polonia. Prima pentru a ansambla nacelele pentru turbine, iar a doua pentru a fabrica pale de turbine – în acest caz modelul Vestas de 15 MW. Ambele în zona Szczecin. Producția demarează în 2025 și 2026, iar Vestas estimează că 2.500 de oameni vor lucra în Polonia la fabricile sale.
„Vestas intenționează să dezvolte un lanț de aprovizionare durabil în Europa, care poate oferi amploarea necesară pentru a satisface creșterea așteptată a cererii de energie eoliană offshore. Planurile noastre pentru două noi fabrici offshore în Polonia subliniază faptul că Europa poate stimula investițiile în industria eoliană și locurile de muncă verzi cu angajamentele politice potrivite pe termen lung pentru proiectele eoliene offshore”, spunea acum un an Tommy Rahbek Nielsen, COO Vestas, când a fost anunțată a doua fabrică.
