Ministerul Energiei anunță lansarea în premieră, după doi ani de muncă, a raportului „Offshore Wind Roadmap for Romania”, un studiu realizat de Banca Mondială, care evidențiază impactul și potențialul dezvoltării energiei eoliene offshore în România, precum și oportunitățile economice și sociale pe care această industrie le poate aduce țării noastre, arat[ un comunicat al Ministerului Energiei.
„O nouă zi cu vești bune de la Ministerul Energiei. Astăzi a fost lansat public raportul Băncii Mondiale cu privire la potențialul energiei eoliene din Marea Neagră pentru România, după un efort de doi ani de zile, susținut integral din fonduri nerambursabile puse la dispoziție de Comisia Europeană (DG Reform). Experți de talie mondială au analizat în premieră zona economică exclusivă românească din Marea Neagră, iar datele sunt fascinante: potențial total de 76GW — 22GW pe platformă fixă și 54 GW plutitoare; viteza vântului de 7,5-8 m/s; posibilitatea de a dezvolta proiecte între 3GW și 7GW până în 2035”, a declarat ]n comunicat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Energia eoliană offshore este verde, la un preț competitiv și cu efecte mari de multiplicare în economia locală. Anul viitor, cu sprijin continuu de la Banca Mondială, Comisia Europeană și Departamentul de Stat al SUA, vom finaliza studiul privind amplasamentele optime pentru viitoarele centrale eoliene, a mai spus Burduja.
“Am reușit anul acesta să adoptăm legea energiei eoliene offshore, România devenind prima țară din bazinul Mării Negre cu un cadru legal clar și atractiv pentru investitori. Suntem cu câțiva pași înaintea tuturor celorlalte state din regiune și trebuie să menținem tempoul. Dacă vom fi în continuare primii, avem oportunitatea să devenim hub pentru întreaga regiune și să ne jucăm până la capăt rolul de lider în asigurarea securității și independenței energetice.
Mulțumesc Comisiei Europene și DG Reform pentru sprijinul constant oferit în realizarea acestui proiect de importanță națională. Suntem încrezători că această colaborare va continua și în etapa următoare”, a completat ministrul Energiei, Sebastian Burduja
Raportul indică două scenarii:
Scenariul cu creștere redusă
– Vizează 150 de turbine instalate prin 5 proiecte, până în 2035. Valoarea investiției s-ar ridica la 9 miliarde de euro, capacitate instalată de 3 GW, care va asigura 16% din necesarul de energie al țării. În ceea ce privește lanțul de aprovizionare și impactul economic, România va avea 28% conținut local și vor fi create aproximativ 21 de mii de locuri de muncă.
Scenariul cu creștere intensivă
– Vizează 360 de turbine instalate prin 7 proiecte, până în 2035. Valoarea investiției va fi de aproximativ 19 miliarde de euro, capacitate instalată de 7 GW, care va asigura 37% din necesarul de energie al țării. În ceea ce privește lanțul de aprovizionare și impactul economic, România va avea 38% conținut local și vor fi create aproximativ 77 de mii de locuri de muncă.
“Prin acest Roadmap, Ministerul Energiei își reafirmă angajamentul de a dezvolta infrastructura necesară pentru integrarea energiei din surse offshore, colaborând cu partenerii internaționali și statele din regiunea Mării Negre pentru a crea un lanț de aprovizionare robust și competitiv. De asemenea, se vor intensifica eforturile pentru utilizarea porturilor românești în producția și construcția echipamentelor necesare centralelor electrice eoliene offshore, astfel va fi consolidată poziția României ca un centru regional în domeniul energiei regenerabile”, mai arată comunicatul.
“Raportul evidențiază necesitatea atragerii de investiții private și a accesării fondurilor europene pentru dezvoltarea parcurilor eoliene offshore. România are oportunitatea de a deveni un lider regional în domeniul energiei eoliene offshore, prin mobilizarea resurselor disponibile și implicarea activă în tranziția energetică europeană”, conchide instituția.
Puteți citi raportul Băncii Mondiale la acest LINK
Cu privire la acest subiect eu am mai scris, chiar pe acest site. În principiu este un lucru bun, adoptarea legii energiei eoliene off-shore, doar că eu cred că a durat mult și s-a pierdut timp prețios. Dar … poate numai eu cred asta. În fine …
Indiferent dacă va fi adoptat scenariul cu creștere intensiva sau lenta, România va întâmpina trei mari probleme.
1. Forța de muncă necesară punerii în practică – mai ales a proiectului cu creștere intensivă – nu va putea fi găsită. România are în acest moment un deficit imens de forță de muncă. Acest deficit se va mări până în 2030 – când încep lucrările – pentru că populația României scade vertiginos. Pe de altă parte cu taxele mărite – pentru că la anul vor crește sigur, inclusiv pe muncă – patronii vor avea dificultăți și mai mari în a găsi ingineri, tehnicieni și muncitori.
2. Infrastructura portuară – necesară mai ales în cazul scenariului cu creștere intensivă – nu este atât de dezvoltată pe cât ar fi de dorit. Mă refer la drumuri cu capacitate portantă mare – pentru că vor fi transportate piese mari și grele – care nu există. Mă refer și instalații de ridicat, docuri etc. În Giurgiu dacă nu mă înșel, există un producător turc de țevi sudate elicoidal, care nu va fi încântat de concurența pe care o facem Turciei și care oricum are mari probleme de personal.
3. Firme românești capabile să fabrice componentele necesare, sunt puține și relativ mici. Asta înseamnă că șantierul sau șantierele vor depinde de lanțurile de aprovizionare. Rusia și China fac de mult timp, tot ce pot pentru ”ștrangularea” unor lanțuri de aprovizionare sau chiar anularea lor. Cui credeți că îi folosește cel mai mult războiul de Orientul Mijlociu? Dar războiul din Ucraina?
Să auzim numai de bine!