Încălzirea cu gaze va fi descurajată ar putea fi chiar interzisă pe viitor, și pentru termoficare și pentru centralele de apartament – propuneri

Noua directivă europeană revizuită pentru energia regenerabilă, care ar urma să fie adoptată la jumătatea acestei veri descurajează puternic folosirea gazelor pentru încălzire, pe viitor, cel puțin potrivit unor propuneri care se află pe masa Comisiei, consultate de noi.

Mai întâi, contextul

La jumătatea lunii iulie, Comisia Europeană ar urma să aprobe directiva revizuită pentru energie regenerabilă.  În condițiile în care noile ambiții ale Bruxelles-ului vizează  reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990, vor crește și țintele de utilizare a energiei din surse regenerabile, la 38-40% din consumul total de energie, la nivelul anului 2030, față de ținta de 32%, în vigoare acum.

Pentru atingerea acestor ținte, sunt vizate toate sectoarele, nu numai cel al producției și consumului de energie electrică, ci și transporturile, industria și sistemele de încălzire, ultimele fiind cele despre care vom vorbi mai departe.

Am intrat în posesia unor propuneri de amendare a legislației europene actuale în ceea ce privește utilizarea energiei regenerabile, care ar putea fi introduse în noua directivă. Menționăm din capul locului că ele sunt momentan doar la stadiul de propuneri, nu sunt încă oficiale și nici obligatorii, iar eventuala lor adoptare, așa sau sub altă formă, se va face probabil cu anumite perioade de tranziție. Însă ele sunt sugestive pentru a oferi o imagine despre cum arată viitorul în materie de încălzire.

Citește și:

O ia Nicușor Dan pe urmele Gabrielei Firea? Termoenergetica a strâns noi datorii către Elcen, la energie termică, sumele sunt mari

Mai mult regenerabil în încălzire, mai puțin fosil

O țintă a noii directive ar fi creșterea obligatorie, cu 1,1%, pe an, a ponderii energiei obținute din surse regenerabile în sectorul de încălzire și răcire. S-ar putea spune că România poate să stea liniștită, pentru că se arde destulă biomasă (lemn) pentru înclăzire la țară, dar cu siguranță, pe viitor, utilizarea lemnului ca sursă de încălzire va fi restricționată acolo unde exista altă sursă.

Mai interesantă este însă o măsură propusă pentru atingerea acestei ținte: „Planificarea unor sisteme care să înlocuiască actualele sisteme de încălzire cu combustibil fosili – scheme de renunțare la utilizarea combustibililor fosili, cu ținte” (“Planned replacement schemes of fossil heating systems – fossil phase-out schemes with milestones” – în engleză). De aici putem înțelege foarte clar că va fi descurajată utilizarea gazelor naturale pentru încălzire și, mai mult, s-ar putea chiar impune ținte temporale pentru a se renunța la actualele sisteme de încălzire cu gaze care sunt deja în funcțiune. Foarte pe scurt spus: va fi descurajată inclusiv montarea centralelor termice individiuale pe gaze, utilizarea celor actuale și, pe viitor, ele s-ar putea chiar interzice, pe baza unui calendar.

Sistemele eficiente de încălzire centralizată vor fi, prin definiție, cele fără gaz, potrivit unei alte propuneri. “Amendarea definiției de “sistem centralizat eficient de încălzire și răcire” pentru a se înlătura posibilitatea ca utilizarea combustibililor fosili să se încadreze”, este o altă propunere.

Nu înseamnă că este descurajată încălzirea centralizată, ba chiar se propune o țintă de creștere obligatorie a energiei consumate, de 1% anual, prin sistemele centralizate de încălzire și răcire, ideea este să se folosească din ce în ce mai multă energie din surse regenerabile pentru ele.

Cum? Propunerile pentru această țintă se referă la: accesul garantat la rețelele mari de încălzire și răcire al energiei din surse regenerabile, al prosumatorilor și al căldurii reziduale.

Pe de altă parte, se vorbește despre “creșterea integrării între rețelele de încălzire și răcire și alte rețele energetice”, care poate fi obținută prin “coordonarea și operarea în comun a sistemelor de încălzire și răcire cu cele de distribuție și transport ale energiei electrice pentru servcii felixibile, demand-response și investițiile necesare pentru infrastructură și capacități de generare” și prin “coordonarea și operarea în comun a sistemelor de încălzire și răcire cu rețelele de distribuție a gazului și hidrogenului”.

Politici contrare la București?

Repetând faptul că cele de mai sus sunt doar propuneri, nu putem totuși remarca faptul că există diferențe de abordare a viitorului încălzirii în România față de tendință.

Pe de o parte, încălzirea urbană din București, de exemplu, prin sistemul centralizat, înseamnă arderea gazelor în centralele electrice de termoficare pentru a se produce energie electrică și, subsecvemt, termică, livrată în rețeaua de distribuție și apoi în apartamentele racordate. Investițile viitoare anunțate se referă la modernizarea centralelor de cogenerare pe gaze (și apariția unora noi) și la reabilitarea treptată a uriașului sistem de conducte din București (peste 950 km de rețea primară). Nu știm nimic despre proiecte de trigenerare sau despre utilizarea energiilor din surse regenerabile în rețeaua de termoficare.

Citește și:

Se mișcă lucrurile la viitorul CET Titan. Noua Titan Power a primit banii de la SAPE și ce a mai rămas din vechea centrală de la Electrocentrale

Pe de altă parte, autoritățile de la București au o politică destul de agresivă de extindere a utilizării gazelor naturale pentru încălzire (mai ales în locul celei cu lemne, încă larg răspândită, folosită de peste trei milioane de gospodării), prin creșterea rețelei de distribuție și încurajarea racordărilor la gaze. În Planul Național de Redresare și Reziliență, cel prin care am putea primi 29 de miliarde de euro, bani europeni, cerem 600 de milioane de euro pentru extinderea rețelelor de gaze, iar prima reacție a Bruxelles-ului a fost de refuz, dar lucrurile încă se negociază.  Este adevărat că Executivul vorbește despre rețele “inteligente” de gaze, care ar putea acomoda și hidrogen obținut din surse regenerabile.