Mai puţin de 5% din locurile de consum din România au primit contoare inteligente, iar, procentual, cea mai bună situaţie se întâlneşte în Bucureşti. Contoarele s-au ieftinit, furturile şi consumurile tehnologice au scăzut, la fel şi cheltuielile cu citirea contoarelor, lucru spus de ANRE, dar ANRE tot este decisă să amâne termenul la care să debuteze „marea contorizare”, pe motiv că momentan nu sunt beneficii vizibile pentru toare categoriile de clienţi. Până în 2020, potrivit legii, 80% din locuinţele din România trebuia să aibă montate contoare inteligente.
442.000 de consumatori de electricitate din România racordaţi la reţeaua de joasă tensiune, adică circa 4,8% din total, aveau montate la finalul anului 2017 contoare inteligente de măsurare a energiei electrice (smartmetere), în urma programelor-pilot realizate, potrivit datelor prezentate de Autoritatea de Reglementare a Energiei Electrice.
Dintre cei patru operatori de distribuţie (Enel, E.On, CEZ şi Electrica) care deservesc cele opt zone de distribuţie din România, Enel a instalat cele mai multe contoare inteligente, iar Electrica pe cele mai puţine, aşa cum se observă în tabelul de mai jos.
Investiţiile totale făcute în sistemele de măsurare inteligentă, în perioada 2015-2017, s-au ridicat la 164 de milioane de lei, jumătate din ele fiind făcute în cele trei zone de distribuţie ale Enel. Situaţia defalcată o puteţi vedea în tabelul de mai jos
În monitorizarea sa, ANRE arată şi avantajele pe care le-a adus instalarea de contoare inteligente, la nivelul reducerii consumului propriu (CPT) al distribuitorilor, atât tehnic, cât şi comercial (reducerea furturilor de energie), dar şi a reducerii costurilor cu cititul contorului-smartmeterul transmite automat datele, nu mai este nevoie de cititorii de contor plătiţi să se deplaseze pentru acest lucru.
„În evoluția consumului propriu tehnologic în rețelele de joasă tensiune în care s-au instalat SMI (sisteme de măsurare inteligentă-n.red.) se evidențiază o tendință generală de scădere, mai accentuată la CPT comercial. Această evoluție confirmă, ca tendință, realizarea unuia dintre beneficiile țintite de implementarea SMI. Astfel, din datele transmise de către operatorii de distribuție, economia înregistrată prin reducerea CPT tehnic aferent consumului realizat de către consumatorii integrați în SMI prin proiectele pilot finalizate în perioada 2015 -2016, a fost de 7 082 MWh, reprezentând 1 382 407 lei”, spune ANRE.
Cu cât a scăzut CPT tehnologic şi comercial în fiecare zonă de distribuţie, vedeţi în graficul de mai jos:
„Costul cu citirea contoarelor raportat de operatori, a cărui valoare pentru proiectele pilot realizate, reprezintă 1,5 % în anul 2015 și 3 % în anul 2016 din costul unitar al investițiilor cu implementarea SMI realizate de către aceștia a înregistrat în perioada raportată o reducere foarte accentuată. Acest lucru indică o implementare completă în zone, ceea ce a permis eliminarea citirii prin deplasarea operatorilor la locul de consum”, mai spune Autoritatea.
Practic, din faptul că nu s-a mai deplasat cititorul de contor în zona unde au fost instalate smartmetere, distribuitorul a făcut o economie de până la 13 lei pe an, pentru un consumator.
Citeşte şi
Legea care omoară românii cu panouri solare : scade dramatic cantitatea de energie pe care oamenii o pot vinde în reţea. Nu primesc încă nimic, se propune o schemă de compensare dezavantajoasă
Şi totuşi, în ciuda avantajelor, contorizarea inteligentă la scară largă se amână
În concluziile sale la acest raport, ANRE arată efectele benefice ale contorizării inteligente, mai ales pe zona clienţilor cu consum mare, în condiţiile în care şi preţul contorizării a scăzut (costul unitar pe conbsumator a fost de 298 de lei în 2017 de la 603 lei în 2016). Iată, în extenso, concluziile.
„Costurile unitare de investiție au înregistrat o scădere față de faza de pornire, rezultat ce indică faptul că, inițial, s-a făcut o proiecție prudentă a costurilor dar, după închiderea acestei faze, când s-au cristalizat soluțiile tehnice și tehnologice aplicabile, costurile s-au ajustat și s-au păstrat la un nivel apropiat în anii 2016 și 2017.
Din datele raportate rezultă că beneficiile preconizate ca urmare a implementării SMI se pot realiza. Așa cum se poate vedea din tabelele de mai sus, s-au înregistrat reduceri semnificative la costurile cu citirile, costurile cu intervențiile în rețele și la CPT. Intervalele de timp la care se realizează înregistrarea consumului, a mărimilor configurate pentru calitatea energiei și a evenimentelor și transmiterea acestora către sistemul central de colectare și administrare a datelor, realizate în cadrul proiectelor pilot, arată că sistemele testate asigură realizarea funcționalităților prevăzute.
Sistemele implementate pot asigura datele pentru facturarea pe baza consumului real, întrucât transmiterea înregistrărilor de la contoare către sistemul central de colectare și management al datelor se face zilnic.
Trebuie impusă obligația pentru furnizori de a factura pe baza consumului real pentru consumatorii integrați în SMI.
De asemenea, SMI pot ajuta și la îmbunătățirea managementului rețelelor de joasă tensiune prin furnizarea de date în timp real despre starea rețelei și nivelul unor parametri tehnici de funcționare: valoarea tensiunii de alimentare, inclusiv abaterile față de valorile limită impuse, puterea maximă instantanee, abateri ale puterii medii consumate față de valoarea contractată, întreruperile în alimentarea cu energie electrică de scurtă și lungă durată, semnalizrea tentativelor de acces fraudulos.
Nivelul scăzut al consumului de energie electrică la consumatorii casnici va limita profitabilitatea implementării SMI pe scară largă. Va trebui efectuată o analiză a concentrării consumatorilor pe nivele de consum și analizată atent strategia de implementare a SMI, astfel încât să fie asigurată sustenabilitatea economică a implementării în fiecare zonă de implementare”, spune ANRE.
Ce urmează
Ţinta asumată prin legislaţia actuală este ca, până în 2020, sistemele de măsurare inteligentă a energiei electrice să fie implementate la 80% din consumatorii finali de electricitate din România, până în anul 2020. În luna februarie a acestui an, ANRE a elaborat un proiect de ordin prin care această pevedere se abrogă. Operatorii de distribuţie pot monta cată contoare doresc, dar doar o mică parte dintre ele vor fi recunoscute în costurile distribuitorilor.
Amintim că montarea smartmeterelor este gratuită pentru client, iar costul este suportat din tariful de distribuţie.
Şi în acest document, ANRE spune că este necesară amânarea acestui termen.
„ANRE consideră că este necesară modificarea prevederilor art. 66 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, prin prelungirea termenului de implementare a SMI și condiționarea implementării SMI de eficiența investiției și beneficiul adus clientului final”, scrie în document.
„Astfel, la acest moment, ANRE consideră că implementarea SMI ar trebui să fie aplicată pentru categoriile de clienți al căror consum permite obținerea unor beneficii privind creșterea eficienței energetice și pentru utilizatorii care dețin capacități de producere și livrează energie electrică în rețele. La celelalte categorii de clienți, implementarea SMI ar trebui să se realizeze exclusiv în condiții de eficiență a investițiilor, pe bază de analize cost beneficiu realizate pe zone de rețea. Apreciem că pe măsura maturizării tehnologiilor SMI și a reducerii costurilor investiționale, aceste sisteme se vor putea extinde progresiv în toate zonele de rețea. Este necesară aprobarea Ordinului pentru implementarea pe scară largă a SMI după modificarea Legii și în aplicarea acesteia, proiect care a fost programat a fi finalizat în trimestrul 3 al anului 2018, ceea ce va permite operatorilor să fundamenteze costurile cu includerea acestor investiții pentru perioada a patra de reglementare”, mai scrie în document.
