Comisia Europeană își menține angajamentul privind susținerea gazoductului BRUA, considerând că propunerea Ungariei nu afectează obiectivul general al creării unor rute alternative, însă operatorii de transport din România, Ungaria și Austria trebuie să modifice rapid conceptul de infrastructură, se arată într-un răspuns al Comisiei Europene, transmis la solicitarea agenţiei de presă Agerpres. Un răspuns slab într-o problemă europeană de intres strategic al Europei, „rezolvată” de Ungaria în interesul Rusiei.
„Ne menținem angajamentul față de proiectul gazoductului BRUA care face legătura între România, Bulgaria, Ungaria și Austria. Odată finalizat, acest gazoduct ar trebui să permită o diversificare a surselor în statele membre conectate, unul dintre principalele obiective politice ale Uniunii Energetice”, spun reprezentanții Comisiei.
Potrivit acestora, proiectul BRUA este în interesul regiunii Europei Centrale și de Sud-Est precum și al Uniunii Europene ca întreg, astfel încât perspectiva unor noi surse interne de gaze naturale, precum cele din apele teritoriale ale României, să echilibreze creșterea necesarului de importuri al UE.
„UE a investit 179 milioane euro, via facilitatea Conectarea Europei, în acest proiect care va lega România, Bulgaria și Ungaria. Eforturi importante sunt necesare în special din partea operatorului care gestionează sistemul de transport din România dar și din partea omologului din Ungaria pentru a finaliza la timp acest proiect. Propunerea operatorului sistemului de transport din Ungaria nu modifică obiectivul general de creare și de oferire a unor rute de transport care iau gaz din Marea Neagră și din alte surse, de exemplu GNL, din Coridorul sudic și îl transportă pe piețele regionale”, se mai arată în răspunsul Executivului european.
Comisia încurajează operatorii sistemelor de transport din Ungaria, România și Austria precum și Autoritățile naționale de reglementare să discute rapid noi propuneri și să adopte orice modificări în conceptul de infrastructură și pe cale de consecință în procedurile open season în colaborare cu transportatorii interesați pentru a evita orice întârzieri și a asigura că noul concept revizuit este în linie cu necesitățile pieței.
Comisia este gata să asiste operatorii sistemelor de transport și Autoritățile naționale de reglementare în aceste discuții, au mai arătat oficialii de la Bruxelles.
Ungaria opreşte gazoductul la marginea Europei Occidentale
Răspunsul Comisiei vine în contextul în care, luni, Transgaz, opratorul national al sistemului de transport al gazelor din România a confirmat printr-un comunicat remis Bursei de Valori București, că, în data de 18 iulie 2017, a primit o scrisoare din partea operatorului sistemului național de transport gaze naturale al Ungariei — compania FGSZ — referitoare la faptul că Ungaria nu ar mai dori să construiască gazoductul BRUA (Bulgaria-Romania-Ungaria-Austria) până în Austria, ci capătuşl să rămână în Ungaria.
„Prin această scrisoare am fost informați asupra faptului că FGSZ nu poate derula procedura planificată din cauza lipsei aprobării necesare din partea Consiliului de Supraveghere al companiei, motivată de probleme de eficientă economică. Partea ungară a propus, în schimb, derularea procesului de sezon deschis angajant doar pentru punctul de interconectare RO-HU, urmând ca volumul de gaze de 4,4 mld.mc/an, care ar proveni dinspre România să fie distribuit din Ungaria înspre Slovacia, Ucraina, Croația sau Serbia. În paralel, FGSZ ar urma să continue discuțiile cu operatorul de transport gaze din Austria (Gas Connect) pentru a identifica în continuare posibilități de transport fizic dinspre Ungaria înspre Austria”, spun reprezentanții Transgaz.
Potrivit acestora, în contextul situației descrise și analizând această propunere, Transgaz informează acționarii și potențialii investitori regionali că, din perspectiva companiei, obiectivele și proiectele asumate privind dezvoltarea pe teritoriul României a infrastructurii BRUA rămân neafectate.
Ruşii câştigă, România pierde
Gazoductul BRUA este esenţial pentru independenţa energetică a României, dar şi pentru succesul exploatărilor de gaze din Marea Neagră. În varianta iniţială, proiectul BRUA ar fi urmat să aducă gaze “ne-ruseşti” în Europa Occidentală. Ministrul român al Energiei, Toma Petcu, a declarat, în luna martie, că lucrările la gazoductul BRUA (Bulgaria — România — Ungaria — Austria) vor începe la sfârșitul acestui an, iar conducta va fi funcțională în 2020, când ExxonMobil și OMV Petrom vor începe extracția gazelor naturale din Marea Neagră. Or, dacă Exxon va considera că exploatarea gazelor din Marea Neagră este viabilă comercial, compania are nevoie şi de infrastructura necesară pentru ca gazele care urmează să fie extrase să poată fi şi vândute consumatorilor europeni, la preţuri bune- România are un consum prea mic pentru a absorbi cele 84 de miliarde de metri cubi, cât ar fi în perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, şi este asigurat în proporţie de 90% deja din celelalte surse interne.
sursa infografie: Curs de Guvernare
Pe de altă parte, situaţia convine ruşilor de la Gazprom, care vor avea o concurenţă ceva mai limitată pentru gazul pe care îl vând europenilor, asta în condiţiile în care, prin noua conductă Turk Stream şi prin extinderea gazoductului Nord Stream, gigantul rus acţionează tocmai pentru a-şi creşte cota de piaţă în Europa.
Iar Ungaria, care politic este din ce în ce mai apropiată de Rusia (vezi recenta vizită a lui Putin la Budapesta), are şi motive: energetic este dependentă de Rusia (75% din necesarul de petrol şi 60% din necesarul de gaze). Iar, atunci când Putin l-a vizitat pe prietenul său Orban, în februarie, nu s-a dus cu mâna goală. În primul rând, a anunţat că acordul privind furnizarea de gaze ruseşti pentru Ungaria a fost prelungit până în anul 2021 şi că vor începe negocieri pentru un nou acord. În al doilea rând, un consilier de-al său, Yuri Ushakov, a spus răspicat că gazoductul Nord Stream ar putea avea o ramificaţie care să ajungă în Ungaria.
În al treilea rând, Putin a întins mâna ungurilor în altă chestiune energetrică delicată: sectorul nuclear. Ungaria are o singură centrală nucleară, construită la Paks, în centrul ţării, în anii comunismului, cu tehnologie sovietică VVER. Cu patru grupuri, centrala asigură circa 40% din consum, iar ungurii ar mai vrea să construiască încă două.
Contractul pentru cele două noi grupuri este în valoare de 12 miliarde de euro, din care 80% trebuia să fie finanţat de Moscova, dar acesta face obiectul unei anchete a Comisiei Europene (contractual a fost atribuit direct) ceea ce a împiedicat demararea construcţiei.”Şicane gratuite”, a spus Putin, care a supralicitat şi s-a oferit să finanţeze tot proiectul. “Suntem gata să finanţăm (proiectul) 100%’, a declarat Putin în cadrul unei conferinţe de presă cu Viktor Orban în parlamentul ungar. „Însă atunci termenii acordului trebuie modificaţi”, a adăugat el, fără să facă alte precizări.
În aceste condiţii, nu ar atrebui să mire teoretic pe multă lume faptul că Ungaria se poziţionează clar de partea Rusiei în chestiunea coridoarelor de transport, chiar dacă intră în contradicţie cu Uniunea Europeană, a cărei membră este, în condiţiile în care Bruxelles-ul susţine (cel puţin declarativ) şi finanţează mare parte din acest proiect
Românii vor face partea lor de conductă
„Transgaz va avea în vedere ca planificarea și desfășurarea procesului de sezon deschis (rezervare de capacitate — n.r.) să țină seama de toate obiectivele pe care coridorul BRUA și le-a propus, inclusiv pentru asigurarea alimentării sale cu gazele prezumat a fi produse în Marea Neagră. Având în vedere importanța proiectului BRUA la nivel național, regional și european,Transgaz va acționa astfel încât să nu fie afectat în niciun fel termenul de începere a operării comerciale a acestei surse de gaze”, se mai arată în comunicat.
„Transgaz va acționa pentru realizarea acestui proiect în condiții de eficientă economică și într-un timp cât mai scurt, în conformitate cu obiectivele stabilite la nivelul Uniunii Europene. Această este o confirmare clară a faptului că Transgaz își respectă riguros angajamentele europene, programele de dezvoltare a infrastructurii, inclusiv în ceea ce privește asigurarea capacității de export”, potrivit companiei.
Oficialii Transgaz au adăugat că proiectul BRUA este dezvoltat în contextul diversificării surselor de alimentare cu gaze naturale a țărilor europene, creșterii securității alimentării cu gaze naturale a României prin acces la noi surse, facilitării accesului pieței din Centrul și Sud-Estul Europei la resursele de gaze naturale din regiunea Caspică. Proiectul va asigura: pe direcția Bulgaria — o capacitate de transport în ambele sensuri de curgere de 1,5 mld.mc/an și, pe direcția Ungaria — o capacitate de transport de 1,75 mld.mc/an în faza I și 4,4 mld.mc/an în faza II. În prezent Transgaz se află în plin proces de implementare a fazei I a proiectului, beneficiind și de suportul financiar din partea Uniunii Europene.
„Transgaz va acționa pentru realizarea acestui proiect în condiții de eficientă economică și într-un timp cât mai scurt, în conformitate cu obiectivele stabilite la nivelul Uniunii Europene. Această este o confirmare clară a faptului că Transgaz își respectă riguros angajamentele europene, programele de dezvoltare a infrastructurii, inclusiv în ceea ce privește asigurarea capacității de export”, potrivit companiei.
