OMV Petrom este în discuţii privind exportul în ţările vecine al gazelor care vor fi extrase din Marea Neagră, chiar dacă a pierdut licitaţia pentru rezervarea de capacitate pe conducta spre Ungaria, a declarat, miercuri, Mariana Gheorghe, directorul general al companiei, într-o conferinţă de presă.
„Pot confirma că am participat la licitaţia pentru rezervarea de capacitate pe direcţia România-Ungaria şi nu am câştigat. A fost licitaţie pentru o capacitate totală de 4 miliarde de metri cubi pe an, sistemul de alocare a fost făcut public”, a declarat Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom.
Cu toate acestea, oficialii companiei nu văd o problemă în a asigura desfacerea gazelor care ar putea fi extrase din Marea Neagră, din perimetrul Neptun Deep şi au început chiar discuţii cu potenţialii cumpărători.
„Am început să evaluăm potenţialul de vânzare a cantităţilor care ar putea fi vândute în România, dar, cum România importă doar 10% din consum, trebuie să ne cautăm şi alte pieţe. Ne concentrăm pe zonele din vecinătatea României, purtăm discuţii şi analizăm scenarii, dar trebuie calibrate cu interconectările. Nu avem niciun contract de vânzare a producţiei de gaze din perimetrul Neptun „., a declarat Mariana Gheorghe, care a explicat însă că prima piaţă va fi cea românească.
„Noi suntem poziţionaţi să captăm cât mai mult din cererea nouă de gaz care va apărea în România”, a spus Mariana Gheorghe.
Oficialii OMV Petrom au mai spus că în prezent sunt discuţii pentru vânzarea viitoarelor resurse de gaze cu mai multe companii, dintre care unii sunt traderi, activi sau nu pe piaţa românească. Ei au spus că, dincolo de conexiunea cu Ungaria, gazul ar putea ajunge şi în Ucraina sau Republica Moldova, prin actualele conducte de tranzit, şi că, după evaluarea economică a înţelegerii, principalul punct pentru alegerea partenerului este interconectarea.
‘Transgaz şi operatorul din Ungaria au oferit spre rezervare capacitatea pentru una dintre rute, iar câteva companii şi-au securizat această direcţie de transport. Nu s-a vândut nicio moleculă de gaz până în prezent. Iar pentru noi spre Ungaria era doar una dintre rute. Posibilităţile de a monetiza gazul din Marea Neagră cu siguranţă sunt şi altele. Există posibilitatea de a merge către nord şi către sud folosind conductele de tranzit care există în acest moment, doar că trebuie conectate de Marea Neagră prin conducte care nu există acum, dar sunt în planurile Transgaz’, a spus Lăcrămioara Diaconu, şefa diviziei responsabile de activitatea de gaze din cadrul companiei. Ea a subliniat faptul că OMV Petrom analizează şi alte rute de transport, precum cele spre nordul şi sudul României, adică spre Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria şi Turcia.
Mariana Gheorghe a arătat că fiecare dintre cele două companii din consorţiu, respectiv OMV Petrom şi ExxonMobil, poartă discuţii separate pentru vânzarea gazelor, ele fiind concurente pe această piaţă.
Sorin Gal, director general în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), a declarat că ExxonMobil şi OMV Petrom vor extrage 6 miliarde de metri cubi de gaze pe an din blocul Neptun din Marea Neagră, din 2020-2021, iar România va produce în total 18-20 de miliarde de metri cubi de gaze, dacă vor fi dezvoltate toate proiectele din Marea Neagră. Consumul actual al României este de 11 miliarde de metri cubi.
Mariana Gheorghe nu a putut confirma cele spuse de ANRM: „ANRM, care este proprietarul datelor, are tot dreptul să îşi exprime aşteptările, dar noi nu am luat încă decizia de investiţie”, a spus Mariana Gheorghe.
Românii au aflat de la Viktor Orban ce trebuia să le spună Guvernul României
Acum două săptămâni, premierul Ungariei, Viktor Orban, aflat în campanie electorală, făcea o declaraţie suprinzătoare: „În scurt timp vom semna un acord care ne va permite ca, în următorii 15 ani, să importăm peste patru miliarde metri cubi de gaze naturale din România”, a spus Orban. „Era monopolului gazelor ruseşti va ajunge la final în Ungaria, deoarece vom putea să ne acoperim peste jumătate din importuri din alte surse, în acest caz din România”, a continuat Orban.
El a informat că trei companii ungare au câştigat o licitaţie pentru gazele din România, dar nu a dezvăluit numele celor trei companii.
Cu patru zile înainte de declaraţia lui Orban, agenţia maghiară de presă MTI îl cita pe Peter Szijjarto, ministrul de externe maghiar, după o întâlnire care a avut loc cu ministrul roman de externe, Theodor Meleşcanu. Ministrul maghiar a spus că, în conformitate cu acordul semnat cu Meleşcan u,România va pune la punct condiţiile tehnice pentru exporturile de gaze naturale spre Ungaria până în 2020.
Potrivit lui Peter Szijjarto, începând din anul 2022, mai cantităţi de gaze naturale extrase din Marea Neagră vor putea fi livrate Ungariei. Szijjarto a adăugat că firmele ungare şi-au rezervat deja întreaga capacitate de 4,4 miliarde metri cubi pe an a conductei de aprovizionare care leagă România de Ungaria.
‘Aceasta este prima oportunitate din ultimele decenii pe care o are Ungaria de a cumpăra mari cantităţi de gaze naturale dintr-o altă sursă decât Rusia’, a spus Peter Szijjarto, care a adăugat că acest acord de cooperare reprezintă un progres istoric pentru asigurarea securităţii energetice a Ungariei.
Potrivit unui comunicat publicat şi pe pagina de Internet a Guvernului de la Budapesta, în data de 6 februarie, Ungaria şi România au căzut de acord că România va pune la punct condiţiile tehnice pentru exporturile de gaze naturale spre Ungaria până în 2020. În documentul menţionat se precizează că Ungaria va putea importa din România gaze naturale extrase din Marea Neagră.
În replică, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat referitor la întrevederea cu omologul său ungar, Peter Szijjarto, că nu a semnat niciun acord cu acesta şi că a convenit cu oficialul ungar ca discuţiile România-Ungaria ‘trebuie să se concentreze cu precădere pe ceea ce este bază solidă – pe relaţiile economice şi pe dezvoltarea acestor relaţii’. Şeful diplomaţiei române a detaliat că a avut cu omologul său ungar discuţii pe ‘ideea deschiderii a două noi puncte de frontieră în relaţia cu Ungaria’ şi pe probleme legate de interconectarea energetică. În context, el a vorbit despre proiectul UE, finanţat parţial de Uniunea Europeană, conducta Bulgaria-România-Ungaria-Austria – BRUA.
Orban a supralicitat o realitate existentă (deocamdată conducta nu există, iar prin ea nu se ştie cât gaz va trece), dar care nu a fost adusă la cunoştinţa publicului larg din România: capacitatea viitoarei conducte dintre România şi Ungaria a fost deja rezervată, încă din luna decembrie. Potrivit unei informări de pe site-ul operatorului naţional al reţelei de gaze din România, Transgaz, au fost alocate capacităţile de transfer pe fluxul România-Ungaria, pe 15 ani, între 2022 şi 2037. Documenula fost elaborat de Transgaz şi de compania naţională similară din Ungaria, FGSZ. Capacitatea care a fost rezervată este de 4,64 milioane de KWh pe oră pe fiecare an. Făcând conversia, rezultă alocarea a 3,85 miliarde de metri cubi pe an, timp de 25 de ani. Nu este alocată toată capacitatea până la 4,4 miliarde pentru că reglementările europene impun ca un anumit procent să rămână liber pentru asigurarea consumului de graniţă.
În document nu se arată care sunt firmele care au rezervat capacitatea viitoarei conducte. Am solicitat Transgaz detalii despre această chestiune, inclusiv numele firmelor (partea ungară a spus că sunt firme maghiare, dar nu le-a denumit). Încă nu am primit niciun răspuns la această solicitare, iar Transgaz a răspuns unei solicitări similare făcutpă de Hotnews spunând că numele firmelor este confidenţial.
