Este oficial: suprataxa de cel puţin 20% pentru gazele naturale care vor fi extrase din România şi nu vor fi consumate în ţară apare într-un document al Ministerului de Finanţe. Sunt vizate gazele din Marea Neagră.
“În domeniul impozitului pe profit: Instituirea unui impozit suplimentar pe profitul obţinut din domeniul resurselor naturale. Astfel, în ceea ce priveşte impozitarea profitului, o restabilire a echităţii o reprezintă impozitarea suplimentară a profiturilor obţinute din extracţia de resurse naturale şi neprelucrate în România, cu cel puţin 20%.”.
Prevederea apare în Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2018 şi proiecţia acesteia pe anii 2019-2021 şi are clar ca destinaţie gazele dn Marea Neagră, în condiţiile în care ar fi singura resursă naturală care se va exporta în cantităţi semnificative. România este acum importator net de ţiţei şi gaze naturale, ultima resursă fiind importată în special iarna, din Federaţia Rusă.
Suprataxa, care se vas plăti pe lângă redevenţa maximă de 13,5%, şi despre care s-a pomenit în programul de guvernare al PSD şi apoi în unele declaraţii politice, apare aşadar pentru prima dată într-un document oficial, şi poate fi considerat încă um impediment în calea exploatării gazelor din Marea Neagră. Motivul este că resursele de gaz de acolo nu pot fi consumate în întregime în România, mai ales în condiţiile în care mare parte din capacităţile din industria chimică s-au închis iar exportul este singura soluţie viabilă pentru producători. Iar această taxă creşte costurile companiilor care extrag gaze din Marea Neagră, pe de o parte, şi, pe de altă parte, dacă ea va fi inclusă în preţul final de comercializare a gazelor, acestea ar putea deveni neatractive pentru clienţi, din cauza preţului.
Citeşte şi:
Nu este singurul impediment în calea proiectului. Comisia de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, condusă de deputatul PSD Iulian Iancu a decis ca 70% din producţia naţională de gaze să fie tranzacţionată în România, pe piaţa găzduită de Operatorul Comercial al Pieţei de Electricitate şi Gaze (OPCOM).
Acest procent urmează să fie crescut ulterior până la 100%, în funcţie de decizia Guvernului.
Ulterior, Romanian Black Sea Titleholders Association – RBSTA (Asociația Română a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră) a anunţat că obligația de a tranzacționa gaze naturale, într-o manieră prestabilită, exclusiv pe platforma OPCOM constituie o politică restrictivă din punct de vedere comercial și introduce un regim discriminatoriu între regulile de comercializare a gazelor naturale pentru producția internă și regulile aplicabile importurilor de gaze naturale, întrucât producătorii străini vor avea dreptul de a încheia contracte bilaterale negociate direct cu consumatori mari din România, în vreme ce producătorii autohtoni de gaze naturale nu vor avea voie să încheie asemenea contracte.
Producătorii români se tem de faptul că nu au cum să-şi vândă toată producţia, din cauza acestei obligaţii, ceea ce lasă cale liberă ruşilor de la Gazprom să vândă cât mai mult pe piaţa noastră, pe baza contractelor bilaterale pe termen lung, pe care ruşii le pot încheia pentru a vinde în România, dar companiile româneşti nu.
Compania Black Sea Oil and Gas (BSOG), deţinută de fondul american de investiţii Carlyle, a anunţat că a descoperit în Marea Neagră românească între 10 și 20 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, iar producţia ar putea începe chiar anul viitor.
Americanii de la ExxonMobil, cea mai mare companie petrolieră din lume listată la bursă, explorează, alături de OMV Petrom, un perimetru de mare adâncime în Marea Neagră, unde se estimează rezerve de gaze între 42 și 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Companiile nu au luat deocamdată decizia finală de exploatare comercială, dar au investit până acum în acest proiect 1,5 miliarde de dolari.
