Guvernul României pare decis să finalizeze reactoarele 3 şi 4 ale centralei nuclerare de la Cernavodă cu aportul unui investitor străin, dat fiind că a comandat un studiu prin care să afle modalitatea prin care poate acorda investitorului garanţii că îşi poate recupera banii prin preţul de vânzare a energiei electrice-mecanismul contractelor pentru diferenţă.
În ultima parte a lunii iulie, Ministerul Energiei a lansat în sistemul de achiziţii publice un anunţ prin care doreşte să achiziţioneze „un studiu privind dezvoltarea unui mecanism de sprijin de tipul Contracte pentru Diferenţă (CfD) în vederea dezvoltării proiectelor energetice cu emisii reduse de carbon, precum si a unui plan indicativ de adoptare a modificarilor/completarilor legislative si de reglementare necesare implementarii mecanismului de tip CfD”.
Ministerul este dispus să plătească pentru acest studiu 1,18 milioane de lei şi aşteaptă ofertele până la data de 6 august. Studiul va fi livrat în decembrie.
De acest studiu depinde viitorul construcţiei reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, un proiect de 6 miliarde de euro, pe care România vrea să îl deruleze în parteneriat public privat cu firma chineză China General Nuclear Power (CGN). Chiar dacă, de principiu, mecanismul CfD se poate aplica oricărei viitoare investiţii în capacităţi de generare de energie electrică cu emisii reduse de carbon, este clar că studiul este făcut pentru a se putea lua o decizie pentru reactoarele de la Cernavodă.
Mecanismul CfD înseamnă de fapt posibilitatea subvenţionării unei părţi din preţul de vânzare a energiei electrice pentru producătorii care vor avea acces la această schemă de sprijin. El funcționează prin stabilizarea veniturilor pentru producători, la un nivel de preț fix cunoscut sub numele de „preț de exercitare” (strike price), stabilit pentru fiecare nouă investiţie.
Astfel, producătorii vor obține venituri din vânzarea de electricitate pe piața competitivă, iar în cazul în care prețul obținut de ei pe piață este sub prețul de exercitare, vor primi o plată reprezentând diferența dintre prețul de referinta și prețul de exercitare.
În schimb, dacă preţul energiei pe piaţă creşte, iar prețul obținut din vânzarea de electricitate este mai mare decât prețul de exercitare, producătorii trebuie să ramburseze diferența, până la nivelul prețului de exercitare.
Prețul de referință se stabilește pentru fiecare tip de tehnologie care va putea beneficia de sprijin sub forma mecanismului CfD, pe baza valorilor medii înregistrate pe piețele centralizate în perioadele similare din anii precedenți.
Mecanismul se va aplica, teoretic, pe toata durata de viaţă a unităţii de generare.
Studiul va trebui să indice şi care va fi impactul final al introducerii acestui mecansim, dacă banii vor fi plătiţi de ceilalţi consumatori de energie electrică prin facturi, sau dacă impactul va fi suportat de la bugetul de stat, şi să indice şi cum trebuie adaptată legislaţia pentru ca această schemă de sprijin să fie aprobată de Comisia Europeană.
Citeşte şi:
Memorandum confidential adoptat de Guvern pentru accelerarea proiectului unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă
„Mecanismul CfD va fi adaptat la condițiile specifice din România, având în vedere elemenşitele tehnice, de reglementare și instituționale necesare dezvoltării acestuia, în acord cu legislația europeană în domeniul pieței de energie, concurenței și ajutorului de stat. De asemenea, aplicarea mecanismului se va realiza etapizat, prin licitații de capacități pe tehnologii energetice, în funcție de obiectivele asumate de România în plan energetic și prioritățile SEN, ținând cont de:
– asigurarea adecvanței
– asigurarea stabilității în funcționare;
– potențialul pe termen mai lung al unei anumite tehnologii noi și inovatoare;
– capacitatea rețelei și stabilitatea acesteia;
– costurile (de integrare) aferente sistemului.
Mecanismul se adresează următoarelor:
-proiecte de producere energie electrică din resurse regenerabile, funcție de gradul de maturitate al fiecărei tehnologii de producere;
-proiecte de producere energie electrică pe bază de tehnologie nucleară;
-proiecte de producere energie electrică din cărbune utilizând tehnologii cu emisii reduse, care includ mecanisme CSC (captare, transport și stocare CO2) sau elemente individuale ale lanțului de CSC” se arată în caietul de sarcini publicat de Ministerul Energiei.
Negocieri de patru ani
Învestiţia în cele două reactoare de câte de 700 MW fiecare, începute de România în perioada comunistă, s-ar ridica la 6,4 miliarde de euro.
România are un acord de principiu pentru construirea reactoarelor cu compania chineză China General Nuclear Power (CGN). La această valoare însă, partenerul chinez trebuie să se asigure că îşi va recupera banii investiţi, cu profitul aferent, din vânzarea pe piaţă a energiei electrice.
România negociază de patru ani construcţia celor două reactoare cu partea chineză, potrivit unui memorandum semnat în septembrie 2014, şi, de atunci, mandatele de negociere au tot fost prelungite.Cele două unităţi, care ar uma să fie construite cu tehnologie canadiană CANDU, ar însemna până la 14% din consumul naţional de energie electrică al României.
Centrala nucleară de la Cernavodă are două reactoare de câte 700 de MW, dar a fost concepută să aibă cinci, şi a fost pusă în operare comercială în anul 1996.
