ANRE acordă o nouă şansă sistemeler de termoficare, prin noua metodologie. Explicaţii

Autoritatea Naţională de Reglementare a publicat recent metodologia de reintroducere a preţurilor reglementate, decise prin celebra deja OUG 114/2018, iar aceasta oferă câteva avantaje de care pot beneficia sistemele centralizate de încălzire, pe partea de producţie a energiei termice.

Reintroducerea pieţei reglementate pentru consumatorii casnici de energie presupune, pe lângă stabilirea de preţuri finale pentru popuaţie, timp de trei ani, şi stabilirea de preţuri şi cantităţi pentru producătorii de la care cei patru furnizori de ultimă înstanţă (Enel, Electrica, CEZ şi E.On) vor fi obligaţi să cumpere energia.

Metodologia face loc şi centralelor de cogenerare (producţie simultană de energie electrică şi termică) în rândul producătorilor care ar putea vinde energia electrică pentru consumatorii casnici, la preţuri stabilite de ANRE. În ea scrie că se aplică şi „pentru producătorii care dețin/exploatează comercial unități/grupuri dispecerizabile în cogenerare, care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus”. Iar, pentru aceştia, obligațiile de vânzare pe bază de contracte reglementate se stabilesc în limita cantităților de energie electrică ce beneficiază de schema de sprijin de tip bonus”.

Cu alte cuvinte, metodologia ANRE ajută în primul marile centrale electrice de termificare (CET) să intre în viitorul „coş de energie” de la care cei patru FUI vor lua energie, la preţuri stabilite de stat, alături de Nuclearelectrica şi Hidroelectrica. Este un sprijin important pentru ele, în condiţiile în care, în primul rând din considerente de costuri, multe nu pot concura (ard gaze) prin preţ pe piaţa de electricitate, în multe momente ale anului, cu centrala nucleară de la Cernavodă sau cu hidrocentralele. Cel puţin pentru energia care va fi preluată pentru consuml casnicilor, ANRE va recunoaşte un preţ care să acopere toate costurile, plus un profit reglementat de 5%.

Citeşte şi:

Primăria vrea o termocentrală în miniatură pe care să o plimbe prin Bucureşti ca să facă pe loc apă caldă

În plus, nu trebuie uitat că CET-urile vor beneficia de un preţ mai mic la gaze, pentru că şi ele vor beneficia de plafonarea preţurilor la gazele din producţia internă, la 68 de lei/MWh, timp de trei ani, decisă şi ea prin OUG 114. Deci ar putea produce şi energie electrică şi termică la preţuri mai atractive.

În al treilea rând, pentru partea de energie termică în cogenerare, taxa pe cifra de afaceri rămâne la 0,1%, în condiţiile în care, cu excepţia acestei situaţii, taxa a crescut la 2% pentru toate celelalte companii care sunt licenţiate de ANRE. Deci un alt avantaj, pentru centralele care produc în cogenerare.

În al patrulea rând, nu trebuie uitat de taxa de cogenerare în sine. Contribuţia pentru cogenerarea de înaltă eficienţă este o taxă colectată de la toţi consumatorii de energie electrică din ţară pentru susţinerea centralelor electrice de termoficare, şi a fost majorată, după o perioadă în care aceasta scăzuse. Acum, ea este de 0,01 lei/KWh, fără TVA, şi a fost majorată cu 38% la finalul anului trecut.

Banii din această contribuţie merg pentru susţinerea centralelor electrotermice care produc simultan energie electrică şi termică, în condiţii de eficienţă agreate de ANRE. 44 de astfel de centrale din România au beneficiat de acest bonus, plătit de toţi consumatorii, în 2017. Printre ele sunt şi cele patru CET-uri mari din Bucureşti.

Valoarea totală a contribuţiei plătită de consumatorii de energie electrică în anul 2017 s-a ridicat la 624 de milioane de lei, potrivit datelor ANRE. Suma este cu 11% mai mică decât cea plătită în anul precedent, pentru că valoarea acestei contribuţii a fost redusă.

În total, cantitatea de energie electrică produsă în aceste centrale, care a beneficiat de acest bonus a fost, în 2017, de circa 5 TWh, în creştere cu circa 6% faţă de cea din anul precedent.
Problema sistemelor de termoficare, mai ales în Bucureşti apare însă pentru segmentul de distribuţie. În cazul RADET Bucureşti, au loc avarii aproape zilinic, pierderileajung şi la o medie de 2.000 de metri cubi de apă pe oră, potrivit relatărilor din presă, iar un program consistent de reabilitare şi modernizare nu există.