Senatul Ţărilor de Jos a aprobat marţi seara o lege care închide, în mod definitiv, robinetul la zăcământul de gaze Groningen, cel mai mare din Europa, a cărui exploatare a fost la originea mai multor seisme în ultimele decenii, informează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.
Producţia de gaze în regim normal la Groningen a fost oprită în luna octombrie 2023, după mai mulţi ani de reducere a activităţilor de extracţie de gaze din cauza activităţii seismice. Însă din cauza valului de frig din ultimele luni, a fost permisă o reluare limitată a producţiei de gaze, dar cu toate acestea guvernul a propus o lege care va închide, definitiv, robinetul la Groningen începând cu 1 octombrie 2024. Senatul a aprobat marţi seara această lege.
„Guvernul a dorit astfel să aducă mai multă claritate şi certitudine cu privire la oprirea definitivă a extracţiei de gaze”, a precizat camera superioară într-un comunicat publicat marţi seara.
Zăcământul de la Groningen era exploatat din 1963, însă în ultimii 20 de ani populaţia din zona a suferit de pe urma seismelor de magnitudine redusă dar de mică adâncime, create de pungile de aer create de extracţia gazelor, care au provocat numeroase pagube.
„O datorie de onoare a fost plătită populaţiei din Groningen, în primul rând prin accelerarea consolidării clădirilor şi acoperirea pagubelor”, a declarat Senatul.
În schimb, criticii deciziei şi-au exprimat îngrijorările cu privire la securitatea aprovizionării cu gaze în Ţările de Jos, mai ales ţinând cont de incertitudinile create de invadarea Ucrainei de către Rusia.
Zăcământul de gaze Groningen este operat de compania de gaze NAM, un joint venture între Shell şi ExxonMobil. Se estimează că de la debutul producţiei şi până în prezent, zăcământul de gaze Groningen a adus 363 miliarde de euro la Trezoreria statului şi profituri de aproximativ 66 miliarde de euro pentru Shell şi Exxon.
