Intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica, după „un dezastru de management” şi seceta din 2011, nu vizează falimentul companiei, ci reorganizarea, care va dura 16-18 luni, şi nu va duce la vânzarea de active sau închiderea de hidrocentrale, a declarat Remus Vulpescu, preşedintele CA şi şeful OPSPI.
„Nu avem în vedere nimic asociat cu falimentul, vânzarea de active, diminuarea unor capacităţi de producţie sau alte speculaţii privind vânzarea şi naţionalizarea companiei”, a declarat Vulpescu, într-o conferinţă de presă, citat de Mediafax.
El a afirmat că la companie a existat „un dezastru de management”, iar cererea către tribunal a fost fundamentată pe situaţia financiară a Hidroelectrica, subliniind că procedura insolvenţei nu este o „stratagemă” sau un „tertip”.
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a introdus la finele săptămânii trecute o cerere de intrare în insolvenţă la Tribunalul Bucureşti, iar instanţa a stabilit primul termen de judecată pentru miercuri, 20 iunie.
Vulpescu justifică cererea de intrare în insolvenţă prin scăderea cifrei de afaceri şi creşterea datoriilor.
Vulpescu a arătat că el este autorul propunerii de intrare în insolvenţă, hotărârea CA fiind semnată de el, dar şi de alţi administratori. Membrii CA care au semnat hotărârea sunt, alături de Vulpescu, Iulian Butnaru şi Oana Truţă, existând mandate de la ceilalţi doi administratori, potrivit sursei citate.
„Scopul procedurii este următorul: aşa cum este prevăzut în lege, administratorii oricărei societăţi care constată că nu mai poate face faţă din cauza lipsei de lichidităţi unor obligaţii financiare ajunse la scadenţă sunt obligaţi să solicite Tribunalului pronunţarea unei cereri de deschidere a procedurii insolvenţei. Procedura insolvenţei are ca unic scop identificarea corectă a problemelor cu care se confruntă societatea comercială debitoare, identificarea unor soluţii la acele probleme după ce vor fi fost identificate şi aplicarea concretă a soluţiilor identificate, aprobate şi de creditori şi de acţionari, prin intermediul administratorului judiciar, în scopul reorganizării activităţii, în scopul plăţii tuturor datoriilor”, a spus el.
Întrebat despre implicaţiile procedurii insolvenţei asupra contractelor bilaterale încheiate între Hidroelectrica şi „băieţii deştepţi”, şeful CA a spus că „noi nu asociem în momentul de faţă aceste contracte bilaterale cu procedura de insolvenţă”, o eventuală ajustare a acordurilor urmând să fie decisă de „autorităţile şi organele competente”, respectiv judecătorul sindic, adunarea creditorilor şi administratorul judiciar. El a adăugat că nu doreşte să facă speculaţii pe această temă, iar în prezent negocierile privind contractele bilaterale „nu au fost oficial sistate”.
Înaintea depunerii cererii de intrare în insolvenţă, reprezentanţii companiei au avut întâlniri cu creditorii cu debite mai vechi de 90 de zile, respectiv Ministerul Economiei, Fondul Proprietatea şi Administraţia Naţională Apele Române, conform sursei citate.
În schimb, Vulpescu a arătat că băncile partenere ale companiei nu au de încasat restanţe la împrumuturile acordate, iar Hidroelectrica nu îşi propune restructurarea portofoliului de credite.
Totodată, el a spus că insolvenţa nu va determina o scădere a cantităţii de energie livrate de Hidroelectrica în sistemul naţional.
„Vom căuta să creştem capacităţile de producţie. Nu vom vinde active, nu vom închide uzine, nu vom închide grupuri, nu vom închide hidrocentrale. Nu avem în vedere să dăm afară din angajaţii Hidroelectrica. Este însă posibil, şi nu pot să formulez în momentul de faţă o promisiune fermă că vom păstra absolut toate locurile de muncă, pentru că este posibil ca administratorul judiciar, adunarea creditorilor şi judecătorul sindic să considere în oarecare măsură oportune şi măsuri de ajustare a politicii de personal”, a spus el.
Legat de privatizarea companiei, Vulpescu a spus că procesul nu a fost abandonat, însă o listare până la finele anului „nu mai pare posibilă”.
Reprezentantul companiei a arătat, răspunzând unei întrebări, că intrarea în insolvenţă nu va afecta licenţa Hidroelectrica de producţie a energiei.
„Nu se poate pune problema ca Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei să afecteze în vreun fel dreptul Hidroelectrica de a produce şi de a furniza energie electrică în sistemul energetic naţional”, a spus el.
Întrebat dacă Hidroelectrica a avansat o propunere privind adminsitratorul judiciar, Vulpescu a răspuns afirmativ, dar nu a dorit să ofere alte informaţii.
„Acest proces de reorganizare în acest moment ne aşteptăm să nu depăşească în niciun caz 16-18 luni. Există şi deja întrevedem premise ca el să fie chiar mai scurt. Urmează să vedem ce progrese înregistrăm”, a mai spus el.
Vulpescu a spus că în relaţia cu FMI România îşi păstrează angajamentele „în esenţa lor”, respectiv îmbunătăţirea modului de funcţionare a economiei.
„Urmează să discutăm cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional în momentul în care vom şti dacă Hidroelectrica se află în insolvenţă şi cum putem noi evalua (…) ce implicaţii are aceea deschidere a procedurii”, a spus el.
Pe de altă parte, Vulpescu a arătat că drepturile şi interesele Fondului Proprietatea, acţionar minoritar al Hidroelectrica, nu vor fi „discriminate”. „Cel puţin în privinţa necesităţii de a identifica în mod corect şi de a corecta anumite probleme în modul de generare a veniturilor Hidroelectrica, cred că Ministerul Economiei şi Fondul Proprietatea au un interes comun”, a adăugat şeful OPSPI.
La finalul conferinţei, la care a participat şi directorul general interimar al companiei, Ştefan Gheorghe, Vulpescu a fost întrebat dacă nu demisionează din poziţia ocupată la Hidroelectrica, răspunsul său fiind: „Dacă ce? (…) N-o gestionez eu, domnule, de 8 ani”.
Hidroelectrica SA a introdus la finele săptămânii trecute o cerere de intrare în insolvenţă la Tribunalul Bucureşti, iar instanţa a stabilit primul termen de judecată pentru miercuri, 20 iunie.
Hidroelectrica a livrat în 2011 „băieţilor deştepţi” energie de 1,52 miliarde de lei (360 milioane de euro), în scădere cu 300 de milioane de lei faţă de 2010, contractele bilaterale reprezentând jumătate din vânzările companiei de stat în anul trecut.
Datoriile pe termen scurt au urcat cu 900 de milioane lei în 2011, de la 1,7 miliarde lei la 2,6 miliarde lei, din care cu 400 de milioane la bănci (total 1,1 miliarde lei), şi cu 250 milioane lei către furnizori (total 1,12 miliarde lei).
Datoriile pe termen lung au cunoscut, de asemenea, o majorare de peste 200 de milioane lei, la 1,5 miliarde lei, din care 1,42 miliarde lei reprezintă obligaţii către bănci.
