Preţul certificatelor de dioxid de carbon a sărit de pragul de 20 de euro bucata, de peste trei ori mai mult decât acum un an. Complexul Energetic Oltenia este cea mai afectată companie din România, iar nota de plată pentru acest an depăşeşte un sfert de miliard de euro. Politicienii spun că se caută soluţii la nivel european pentru ca o parte din banii plătiţi să se întoarcă în firmă.
Preţul certificatelor de dioxid de carbon, pe piaţa europeană EEX, singura de pe care CEO poate să le cumpere a ajuns ieri la 20 de euro. La această valoare, dacă CEO îşi menţine prognoza de producţie pentru acest an, de 15 TWh, complexul ar avea de plătit circa 276 de milioane de euro.
CEO trebuie să cumpere 0,92 certificate pentru fiecare MWh produs.
CEO trebuie să facă dovada achiziţiei certificatelor de CO2 aferente producţiei acestui an la finalul lui aprilie 2019. În condiţiile în care preţul certificatelor tot creşte de anul trecut în continuu, potrivit presei locale conducerea CEO a preferat zilele trecute să cumpere certificate la preţul de 18 euro.
Acum o săptămână, CEO informa că ar mai avea de cumpărat 13,4 milioane de certificate.
Directorul companiei, Sorin Boza, nu a putut fi contactat pentru detalii, dar s-a plâns în trecut despre efectul negativ al acestor certificate asupra veniturilor companiei şi despre lipsa unui mecanism prin care CEO să primească înapoi o parte din aceşti bani, tocmai pentru a emite mai puţin în viitor.
„Taxa ne afectează foarte mult. Cu aceşti 200 milioane euro putea face, de exemplu, investiţii în retehnologizare. Suntem singurii producători din România care plătesc acel certificat. Deşi noi nu poluăm, suntem conformi normelor în vigoare”, a spus Boza la începutul lui iulie, când costul certificatului era de doar 16 euro. El a spus că producătorul de energie a efectuat învestiţii de mediu de 1,2 miliarde euro în ultimii zece ani, din surse proprii.
„Dorim să primim înapoi o parte din banii plătiţi pentru aceste certificate, ca să putem face investiţii de aceşti bani, ca să putem emite mai puţin în anii ce vin. Cheltuile cu certificatele de emisii sunt mai mari decât toate celelalte, decât cele cu salariaţii şi chiar decât cele cu producţia de cărbune”, a spus atunci Boza
Europarlamentarul ALDE Norica Nicolai a spus acum o săptămână că va convoca în Parlamentul European o primă şedinţă de lucru pe tema certificatelor de emisii.
„Trebuie să găsim o altă schema de aplicare, o schemă prin care o parte din aceste costuri să fie destinate investiţiilor de protecţie a mediului. La asta lucram, am facut deja un grup în parlament. Lucrăm cu state membre, în special cu colegii polonezi care au aceeaşi situaţie ca şi noi. Probabil în octombrie vom avea o conferinţă în care vom propune o nouă schemă pentru certificate. Vrem să impunem acest principiu, nu al finanţării, ci al utilizării unor bani din aceste certificate pentru combaterea poluării”, a spus Nicolai.
Compania, care operează termocentralele pe lignit din Oltenia (Turceni, Rovinari, Craiova şi Işalniţa) a raportat anul trecut o cifră de afaceri mai mare cu 28,5%, de la 2,28 miliarde lei în 2016, la 2,93 miliarde lei. Compania are peste 13.500 de angajaţi.
Veniturile au crescut cu 18,7%, de la 3,68 miliarde lei în 2016, la 4,37 miliarde lei în 2017, potrivit rezultatelor publicate pe site-ul companiei. Producătorul de energie a înregistrat un profit net de aproximativ 181 milioane lei faţă de o pierdere de circa 140 milioane lei înregistrată în 2016.
De asemenea, cantitatea de energie produsă a crescut cu 11%,de la 13,5 TWh la 15 TWh, anul trecut, ceea ce, în condiţiile unui an destul de secetos pentru Hidroelectrica, l-a făcut cel mai mare producător de electricitate din România.
