Preţurile din contractele de vânzare de energie încheiate de Hidroelectrica pentru anul 2020 şi 2021, de peste 300 de lei/MWh pentru energia de vârf nu sunt neapărat un indiciu că acestea vor fi preţurile pentru consumatorii industriali în anii ce vin, a declarat vicepreşedintele ANRE, Zoltan Nagy Bege, la o întâlnire cu presa.
Vicepreşedintele ANRE admite că este normal ca producătorii care sunt obligaţi să vândă energie pentru casnici pe piaţa reglementată să încerce să vândă mai scump energia pe piaţa concurenţială, dar spune că preţurile de 330 de lei/MWh, pentru energia de vârf, cu care a vândut deja Hidroelectrica energia în avans, nu pot fi considerate un reper. Ba chiar ar fi posibil ca aceste contracte să nu fie onorate.
“Este foarte greu de spus. Chiar dacă Hidroelectrica încheie momentan niște contracte la 300 de lei, acelea nu se finalizează neapărat prin livrare. Sunt şi niște clauze de ieșire, mai vedem. Și furnizorul poate să renunțe la acel contract, dacă plătește penalitățile. Dacă momentul respectiv găsește energie mai ieftină, pe orice platformă și chiar și pe piețele spot, și furnizorul sau cel care a achiziționat energie de la Hidroelectrica poate să iasă din acel contract. E foarte greu de spus dacă, într-adevăr în 2020 sau 2021 prețurile vor fi la 300 de lei” a declarat Bege întrebat despre evoluţia preţurilor la energia electrică pentru industrie, în anii următori.
El a admis însă că producătorii au un comportament normal încercând să vândă energia cât mai scump pe piaţa liberă.
“E oarecum normal din partea acestor companii, și mă refer în special la Hidro și la Nuclear, care vând cu acea rată de 5% a profitului reglementat. Vând mult sub prețul pieței, e normal să găsească instrumente prin care pot să recupereze acele diferențe de venit la care se așteptau, nu le spun pierderi, pentru că nu sunt pierderi”, a declarat Bege.
Citeşte şi:
Hidroelectrica vinde deja energie pentru tot anul 2021, la preţuri de peste 300 de lei/MWh
Semnal de preţ pentru industrie? Hidroelectrica a vândut energie cu 330 lei/MW pentru tot anul 2020, cu 100 de lei peste preţurile din acest an
Pe de altă parte, nu este foarte clar reglementat ce se va întâmpla cu modalitatea de livrare a energiei electrice în anii 2020 şi 2021. În acest an, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica au fost obligate să livreze pe piaţa reglementată 11%, resprectiv 13% din producţie, dar, în anii următori, potrivit OUG 114, obligaţia este ca cei doi producători să vândă, la aceste preţuri până la 65% din producţie. Totuşi, ANRE nu a constrâns în mod clar companiile să păstreze acest procent din producţia estimată pentru piaţa reglementată.
L-am întrebat pe vicepreşedintele ANRE dacă instituţia a trimis vreo recomandare producătorilor sau dacă a emis un ordin pentru a le împiedica să vândă mai mult de 35% din producţie pe piaţa liberă, unde preţurile sunt mai mari.
“Nu trebuie să trimit eu recomandare, ei știu foarte bine metodologia. În mod normal nu ar trebui să vândă mai mult de 35% din producția estimată. 35% sau 65% e un procent din producție. Este până la 65% pe reglementat. 35% pot să vândă lejer din producția lor. Eu nu pot să interzic să vândă o anumită cantitate. Nu scrie în nicio reglementare că n-au voie, dar când ajungem acolo, când ei trebuie să dea o anumită cantitate pentru piața reglementată, și nu o au, atunci vom avea discuții.
Până atunci, îl las să estimeze el (producătorul-n.red.) cât va produce la momentul respectiv, să vândă pe contracte pe termen lung cât vrea el, dar, dacă nu le are la dispoziție (cantitățile-n.red.) când am nevoie de ele pentru reglementat, atunci mai vedem”, a spus Bege, care a a refuzat să spună care vor fi sancţiunile.
Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Petrom sunt obligate, alături de centralele electrice de termoficare, să vândă energie electrică pentru piaţa reglementată timp de trei ani
