Vicepreședintele ANRE, Zoltan Nagy Bege, a fost singurul oficial român prezent la conferința anuală a industriei eoliene din Europa, Wind Europe. Întrebat într-o discuție care este dorința sa pentru acest an, reprezentantul insituției care reglementează tot în materie de energie și gaze în România a spus că își dorește „predictibiltate” și „recâștigarea încrederii investitorilor în România”.
România trebuie să recâștige încrederea investitorilor din industria energiei regenerabile în urma repetatelor modificări legislative din ultimii ani, a declarat vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Zoltan Nagy-Bege, singurul reprezentant al României la Conferința Wind Europe 2019, unde s-a dezbătut viitorul energiei regenerabile pe contintent.
Zoltan Nagy-Bege a fost singurul reprezentant oficial al României prezent la acest eveniment, de referință pentru industrie, în condițiile în care România are capacitățin instalate semnificative raportat la consum și la capacitatea totală de generare, circa 3.000 MW instalați.
Întrebat de unul dintre moderatorii unei discuții care este dorința sa principală în ceea ce privește energia regenerabilă, vicepreședintele ANRE a declarat că și-ar dori ca „România să recâștige încrederea investitorilor (din industria energiei regenerabile – n.r.). Avem nevoie de stabilitate și predictibilitate. Din 2011 până-n 2016 am asistat la cel puțin două schimbări legislative pe an în ceea ce privește structura schemelor de sprijin, iar din 2016 doar la una pe an, ultima în vara anului trecut”, a afirmat Zoltan Nagy-Bege.
Declarația este surprinzătoare pentru că vine de la un reprezentant al reglementatorului pieței de energie și gaze,, care se ocupă chiar cu elaborarea legislației secundare din domeniu. Bege s-a referit însă la legislația primară, adică cea elaborată de Guvernul României și/sau de Parlament.
De altfel, într-o discuție cu ziariștii români prezenți la eveniment, Zoltan Nagy-Bege s-a referit la mai multe neajunsuri în ceea ce privește intențiile declarate ale autorităților de la București referitoare la viitorul energiei regenerabile din România.
În principal, s-a referit la ținta de energie regenerabilă asumată de actualul Executiv prin planul integrat de energie și mediu pe care o consideră foarte puțin curajoasă și pe care cu siguranță Comisia Europeană o va cere crescută.
„Prioritatea noastră numărul unu, ca țară, este să finalizăm Planul Național Integrat Energie-Schimbări Climatice (PNIESC) și să negociem cu Comisia Europeană acea țintă pentru SRE pe care ne-o asumam și ne propunem să o îndeplinim până în 2030, de 27,9%. Este foarte greu să cred că aceasta va fi cifra finală având în vedere potențialul României. Noi am depășit deja ținta de 26%. Ne-am propus doar două procente în plus, însă îmi greu să cred că CE va accepta o țintă mult sub nivelul mediu al Europei în condițiile în care până acum eram peste medie”, a declarat vicepreședintele ANRE.
El a admis că fosta schemă de sprijin prin certificate verzi are un impact în facturile românilor care nu poate fi neglijat în contextul veniturilor mai mici, dar a spus că în viitor investițiile în eolian ar putea să nu mai aibă nevoie de scheme de sprijin.
„Trebuie să vedem și situația particulară a României. Noi am avut o schemă de sprijin destul de avantajoasă din punct de vedere al investitorilor în regenerabile: schema cu certificare verzi care momentan are un efect în prețul final al energiei de 12, 5 euro la fiecare MWh la majoritatea consumatorilor. Sunt unii consumatori energointensivi exceptați sau care au beneficit de o reducere a contribuției. Într-o țară unde nivelul de trai nu este foarte mare și costurile cu utilitățile au o pondere mult mai mare în buget decât în cazul altor țări, mai trebuie să analizezi și acest impact social. România asta își propune, cel puțin în prima perioadă, până în 2030, măsurile să fie mai blânde. După 2025 încep să iasă capacități de producție din schema de sprijin și ar putea să scadă contribuția la schemă. După această perioadă, când ne mai liniștim, vedem ce obligații avem, să ne gândim la noi scheme de sprijin dacă va fi nevoie. Un studiu arată că în 2024 și în România vor fi posibile investiții în vânt si solar fără sprijin. Dacă investițiile vor fi rentabile fără scheme de sprijin, situația va fi diferită în privința consumatorilor”, a spus Bege.
Claudia Brânduș, RWEA: „Am convingerea că și România va susține în mod real tehnologiile viitorului
Claudia Brânduș, președintele Asociația Română pentru Energie Eoliană – RWEA, și-a exprimat speranța că și România se va alătura acestui curentului european de decarbonizare la un moment dat și că va susține în mod real tehnologiile prezentului și ale viitorului.
„Toate statele europene iau măsuri de decarbonizare, energia regenerabilă având rolul principal în acest proces. Cea mai mare parte a noilor capacități de producție de energie din Europa se bazează pe sursele de energie eoliene.
Tranziția energetică presupune electrificarea transportului și a sectorului termic, iar integrarea surselor de energie regenerabilă este o provocare ce necesită o schimbare de paradigmă, pentru a defini rolul crescut al consumatorului de energie în rețelele inteligente ale viitorului. Vorbim de mulți ani de aceste concepte și de la an la an vedem noi țări care se alătură luptei susținute împotriva încălzirii globale, adoptând strategii combinate privind clima și energia. Vedem din ce în ce mai multe țări vorbind despre ambițiile de dezvoltare a tehnologiilor regenerabile și de promovare a inovației”, afirmă președintele RWEA.
Conferința anuală Wind Europe este principalul eveniment al industriei eoliene de pe continent. Peste 8.000 participanți și 300 de expozanți din 50 de țări, 155 speakeri sunt prezenți la WindEurope 2019, eveniment care are loc în acest an la Bilbao și care a fost onorat chiar de prezența regelui Spaniei, Felipe al VI-lea.
