Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spune că instituția lucrează la un act normativ pentru introducerea rezervei de capacitate, un mecanism prin care ar urma să fie plătită disponibilitatea unor grupuri energetice pentru ca acestea să producă atunci când e nevoie de ele. Ar fi o “soluție pe termen puțin mai lung” pentru energia electrică produsă din cărbune.
“După discuțiile pe care le-am avut cu sindicatul și mai ales cu conducerea executivă a Complexului Energetic Oltenia, concluzia a fost că avem nevoie de acest mecanism, al rezervei de capacitate. Știți cum funcționează. Asta înseamnă să fii cu arma la picior și să poți să pornești grupuri energetice în momentul în care este nevoie de ele”, ne-a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, confirmând astfel informațiile catre circulă referitoare la intenția de legiferare a unui astfel de mecanism,
“Nu suntem singura țară care a făcut asta și, pentru Complexul Energetic Oltenia și poate și pentru Valea Jiului, aceasta poate fi o soluție pe un termen puțin mai lung, în contextul în care vorbim și despre ceea ce-mi doresc: să decalăm și termenele de închidere, cel puțin la Complexul Energetic Oltenia, cel puțin cu cât s-au întârziat proiectele pe gaze, un an și jumătate – doi ani”, a mai spus ministrul Energiei
Burduja nu a putut spune la acest moment despre ce rezervă de capacitate ar fi vorba în termeni de capacități, dar a spus că “lucrăm la un draft și o să facem ca de obicei și o consultare publică”. “Noi am spus că vom veni cu o propunere în maximum două luni de zile. Se lucrează la asta”, ne-a mai spus Burduja.
Nu este pentru prima dată când se vehiculerază introducerea unui mecanism de capacitate de care să beneficieze centrale CE Oltenia – primele intenții datează din deceniul trecut. Introducerea unui astfel de mecanism înseamnă, în teorie și simplificat, ca toți consumatorii de energie electrică să plătească în final o contribuție pentru ca acele centrale care vor intra în mecanismul de capacitate să fie menținute “la cald”, adică să fie pregătite să producă energie electrică atunci când este nevoie de ele.
“Exploatarea pe scară largă a surselor regenerabile de energie care constituie o generare variabilă reprezintă provocări pentru funcționarea sistemului. Pe lângă un nivel suficient de rezervă de capacitate, sunt necesare resurse suplimentare pentru flexibilitatea sistemului. În prezent, există riscul ca piața să nu reușească să asigure nivelul necesar de flexibilitate pe termen lung, afectând, de asemenea, disponibilitatea serviciilor auxiliare. Centralele electrice convenționale care pot fi considerate ca fiind principalele resurse de flexibilitate în majoritatea țărilor se confruntă cu mai puține ore de funcționare ceea ce duce la o rentabilitate redusă în timp ce sunt expuse la condiții de operare mai variate și cu încărcate variabilă”, arăta și Tractebel Engineering într-un studiu mai vechi făcut pentru Transelectrica referitor la adecvanța Sistemului Energetic Național 2020-2025.
Comisia Europeană a fost de acord cu introducerea unui mecanism de capacitate, care este în final o formă de ajutor de stat, pentru șase țări, acum șase ani: Germania, Franța, Italia, Polonia, Belgia și Grecia, dar alocarea acestei rezerve se face prin licitații deschise și nu în toate cazurile este vorba despre producția de electricitate, ci și de echilibrarea prin consum, prin “demand-response”.
“Mecanismele de capacitate pot contribui la garantarea securității aprovizionării cu energie electrică, dar acestea trebuie concepute astfel încât să evite denaturarea concurenței pe piețele de energie. Mă bucur că strânsa noastră cooperare cu autoritățile naționale ne-a permis să aprobăm astăzi mecanisme de capacitate bine concepute în șase țări ale UE. Acestea vor stimula concurența între toți potențialii furnizori de capacitate, în beneficiul consumatorilor și al pieței noastre energetice europene”, spunea în februarie 2018 comisarul pentru Concurență, Margarete Vestager.
Cărbunele, din ce în ce mai redus în mix
Anul trecut, centralele de cărbnune ale CE Oltenia, companie aflată într-un proces de restructurare convenit cu Comisia Europeană, au mai contribuit cu 11% la producția națională de energie electrică. În zilele de week-end de când a venit primăvara, când prețurile dun piața spot sunt mici sau chiar negative și, la fel, și consumul din rețele este mai mic, cărbunele a ajuns să funcționeze și la sub 400 MW. În această dimineață, centralele pe cărbune au funcționat și la o capacitate de 700 MW, pe fondul unor prețuri mari în piața spot, al unui consum în creștere și al unui aport neglijabil al eolienelor.
CE Oltenia are operaționale patru grupuri de 330 MW la Rovinari și Turceni, iar un grup este în oprit în rezervă tehnică, putând fi pornit doar în anumite condiții la dispoziția Ministerului Energiei. Noul Complex Valea Jiului mai are operațional un singur grup de 150 MW, pe huilă, la termocentrala Paroșeni.
surs[ foto: Nick Tunaru
