MIRA, care a cumpărat recent toate business-urile CEZ din România – producția de energie regenerabilă, distribuția și furnizarea, ar dori să renunțe la ultimul, potrivit mai multor surse din piață.
Macquarie Infrastructure and Real Assets (MIRA), care a cumpărat anul trecut cu 4,7 miliarde de lei operațiunile CEZ Group din România, ar dori să vândă CEZ Vânzare, firma de furnizare a energiei electrice și gazelor cumpărată de la CEZ, dacă va găsi un cumpărător pentru ea, potrivit unor surse din piața de energie.
O decizie finală nu ar fi încă luată, dar, potrivit surselor noastre, dacă MIRA va obține cel puțin 15 milioane de euro pentru CEZ Vânzare, ar fi dispusă să vânda firma de furnizare din România. Atunci când australienii au cumpărat business-urile CEZ, au fost interesați în special de rețeaua de distribuție din Oltenia (operată acum de Distribuție Energie Oltenia) și de partea de producție din surse regenerabile (parcul eolian Fântânele Cogealac și microhidrocentralele din Caraș Severin) iar furnizarea ar fi fost „la pachet”, asta pentru că CEZ a dorit să vândă, de preferat, tot din România. Potrivit surselor noastre, la momentul tranzacției, la atât a fost evaluată furnizarea, 15 milioane de euro.
CEZ Vânzare are circa 1,4 milioane de clienți casnici și comerciali.
Ce spune compania
Am solicitat CEZ vânzare o reacția la informația vehiculată că firma ar fi de vânzare. Iată integral răspunsul primit:
„Atenția noastră este concentrată în prezent asupra menținerii continuității activității de furnizare a energiei electrice în cei mai buni termeni posibili, având în vedere stadiul actual al pieței de energie, în beneficiul tuturor clientilor noștri”.
Vremuri grele pentru furnizori
Furnizorii de energie electrică și gaze resimt încă din vara anului trecut presiunea prețurilor mari din piețele angro, de unde trebuie să cumpere energia și gazele pentru clienții lor. Mai mult de zece furnizori de gaze au oprit activitatea, iar la energie electrică au fost situații în care s-a ajuns la pierderi pentru că furnizorii, în majoritate, nu au majorat și pețurile din contractele lor cu clienții, încheiate în general cu preț fix. Din noiembrie și până în martie, statul a instituit o schema de sprijin pentru clienți de plafonare a prețurilor/compensare a facturilor, prin care s-a impus o reducere a facturilor, urmând ca statul să returneze furnizorilor banii cu care aceștia au redus facturile. Acest lucru nu s-a întâmplat însă, integral, deși suntem în mai.
“Noi am aplicat aceste măsuri după ce statul român a plătit, de fapt, nici 30% din sumele pe care a decis să le aplice ca măsuri de reducere a impactului la consumatorul final. Restul presiunii financiare este la nivelul furnizorilor, care în continuare se lovesc de preţuri mari pe piaţa en-gros, achiziţionează în continuare energie la acest preţ, plătesc tariful de distibuţie, plătesc tariful de transport, plătesc taxele, TVA, nu există întârzieri la aceste plăţi, dar statul român are întârzieri greu explicabile”, a declarat zilele trecute directorul executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), Daniela Dărăban.
Statul trebue să îşi îndeplinească obligaţiile de plată pe care le-a asumat cu termene foarte clare către furnizori”, a mai precizat Daniela Dărăban.
De la 1 aprilie, timp de un an, prețurile sunt plafonate, iar furnizorilor li se recunoaște o marjă de furnizare fixă de maximum 73 lei/MWh. De asemenea, prin lege, statul trebuie returneze diferența dintre costul de achiziție al energiei din piață (mai mare, iar energia continua să se scumpească) și plafonul de preț (mai mic) cu care furnizorii au voie să factureze clienții finali.
Citește și:
