Christina Verchere, CEO al Petrom, nu a spus dacă și câte contracte de vânzare a gazelor din proiectul Neptun Deep vor fi semnate înainte de debutul exploatării din 20027, dar a spus că semnarea unor astfel de contracte în avans este o practică obișnuită pentru proiectele energetice mari.
“România este azi principala noastră piață. Peste 90% din producția noastră de gaze de astăzi este vândută în România, cu o cantitate mică exportată, inclusiv în Moldova. Este normal pentru proiecte de asemenea anvergură să se contracteze cantități în avans. Astfel de proiecte sunt o noutate pentru România, cu o asemenea anvergură. Vă asigur că România rămâne o piață atractivă pentru noi datorită proximității.
Este normal ca în această etapă a proiectului să începem activitatea de marketing și asta este o evoluție pozitivă pentru proiect. Dar, dacă priviți în jurul lumii, este o practică comună pentru proiecte de asemenea anvergură, să ai vânzări în avans”, a spus Christina Verchere, la conferința de presă legată de prezentarea rezultatelor anuale ale companiei, răspunzând unei întrebări.
CEO-ul companiei nu a dorit să ofere vreun detaliu referitor la ce cantități de gaze vor fi vândute înainte de demararea producției efective a zăcământului, spunând că politica comercială a companiei este confidențială.
Amintim că, la începutul acestui an, a apărut informația că OMV Petrom a semnat cu grupul german Uniper un contract pe cinci ani, pentru livrarea unei cantități totale de circa 1,4 miliarde de metri cubi de gaze (15 TWh), începând cu 2027, anul de debut al producției de gaze din câmpul Neptun Deep din Marea Neagră, cu rezerce comerciale de 100 de miliarde de metri cubi.
Verchere a amintit că “prin dezvoltarea Neptun Deep, România va fi într-o poziție favorabilă și va putea contribui la securitatea energetică a regiunii, având în vedere că volumele de producție sunt estimate să depășească cerea internă. Astfel, pe lângă contribuțiile la bugetul de stat estimate la 20 de miliarde de euro, proiectul va contribui la reducerea deficitului balanței comerciale a României”.
Care este stadiul proiectului Neptun
“Se lucrează în mai multe locații din întreaga lume – în Europa, Asia și America de Nord”, a spus Christina Verchere. “Am început construcția platformei – partea superioară și jacket-ul – în șantierele Saipem din Indonezia și Italia. Au început lucrările de construcție pentru stația de măsurare a gazelor naturale de la Tuzla. Nava de suport este, de asemenea, în construcție. Și, bineînțeles, platforma mobilă de foraj a ajuns la Constanța în noiembrie”, a spus Verchere.
“Acum, echipajul lucrează la instalarea echipamentului de foraj, după ce turla de foraj a fost ridicată înapoi pe poziție. (pentru a trece pe sub podurile din Bosfor, a fost necesar ca turla să fie rabatată – n.red.) Odată ce toate lucrările vor fi finalizate, platforma va pleca din Constanța și se va pregăti să înceapă forajul. Forajul va începe anul acesta”, a mai spus șefa Petrom.
Petrom a anunțat investiții de 7,2 miliarde de lei în anul 2024, peste 50% mai mari decât în 2003, iar în acest an are programate investiții de 8 miliarde de lei, pe lângă cele pentru finalizarea tranzacțiilor anunțate deja în achiziția și, ulterior, derularea proiectelor regenerabile.
„Planificăm investiţii mai mari dedicate în principal proiectului Neptun Deep, precum şi proiectelor cu emisii de carbon reduse şi zero, în principal SAF/HVO, energie din surse regenerabile şi reţeaua de staţii de încărcare a vehiculelor electrice . În plus, investiţiile potenţiale inorganice sunt estimate la 600 milioane lei (faţă de investiţiile de 6,3 miliarde lei organice şi 900 milioane lei inorganice în 2024)”, a informat compania.
Petrom a anunţat că a obţinut un profit net în creştere cu 4% anul trecut, la 4,2 miliarde de lei, însă rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale s-a redus cu 52%, la 5,7 miliarde de lei, pe fondul unor preţuri mai mici ale mărfurilor şi al unui impact negativ al mediului de reglementare asupra activităţii de gaze şi energie. Profitul a rămas aproape la fel doar pentru că în acest an nu s-a mai plătit taxa de solidaritate.
Grupul austriac OMV Aktiengesellschaft deţine 51,156% din acţiunile Petrom iar statul român, prin Ministerul Energiei – 20,698%
