Comisia Europeană (CE) a prezentat săptămâna aceasta planurile de reformare a pieţei electricităţii şi de sporire a competitivităţii Europei, cu un program privind tehnologiile curate. European Newsroom a discutat cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, înaintea prezentării propunerilor, potrivit Agepres.
Consumatorii sunt principalii beneficiari ai reformării pieţei europene a electricităţii, care a fost propusă marţi la Strasbourg.
„În centrul acestei reforme sunt consumatorii”, a declarat Ursula von der Leyen în interviul acordat luni agenţiilor de la European Newsroom, adăugând că propusa reformare a pieţei electricităţii „va reduce drastic impactul preţurilor gazelor asupra preţului electricităţii”.
„Un obiectiv fundamental al reformei este să aducem beneficiile costului scăzut al regenerabilelor către consumatori”, a subliniat von der Leyen.
Comisia Europeană vrea reformarea pieţei electricităţii pentru a preveni creşterea semnificativă a preţurilor pentru consumatori şi pentru a promova extinderea energiilor regenerabile.
Anul trecut au crescut semnificativ preţurile la electricitate. Unul dintre motive a fost că la acel moment aproximativ jumătate din reactoarele nucleare ale Franţei erau scoase din funcţiune. În plus, creşterea preţurilor electricităţii a fost rezultatul preţurilor mult mai ridicate ale gazelor, din cauza invadării Ucrainei de către Rusia.
Şeful CE a declarat: „Piaţa intra-zilnică a electricităţii funcţionează bine, dar va trebui să îmbunătăţim contractele pe termen lung”.
Preţurile engros pe piaţa electricităţii se schimbă de la oră la oră, în funcţie de cerere şi ofertă. În perioada în care cererea este scăzută, de exemplu noaptea, preţurile sunt mai scăzute deoarece electricitatea din surse regenerabile este suficientă pentru a face faţă cererii. Şi costurile de producţie ale surselor regenerabile de energie sunt foarte scăzute. Totuşi, în perioadele de vârf ale cererii, trebuie adăugată producţia reactoarelor nucleare, a centralelor energetice pe bază de cărbune şi de gaze. Preţul electricităţii este determinat în orice moment de ultimul producător care este adăugat lanţului, de exemplu centralele pe bază de gaze. Prin urmare, unele state membre UE au cerut de câteva luni modificarea pieţei engros a electricităţii, astfel încât preţurile gazelor să fie decuplate de preţurile electricităţii.
Totuşi, decuplarea preţurilor gazelor de preţurile electricităţii, aşa cum a sugerat în ultimele luni Ursula von der Leyen, nu este inclusă în propunere. În schimb, CE a lăsat nemodificat actualul sistem, considerând că propusa reformă va încuraja renunţarea la combustibilii fosili şi reducerea impactului lor asupra preţurilor electricităţii.
Conform noii propuneri, subvenţiile de stat pentru noi investiţii în fermele eoliene, în energie solară, hidro, geotermală şi electricitate din energia nucleară sunt implementate prin contracte bidirecţionale pentru diferenţă (CfD). Contractele pe termen lung pentru generarea electricităţii din surse regenerabile de energie şi energie nucleară vor fi în mod special promovate, conform propunerii prezentate marţi de CE la Strasbourg. De asemenea, Executivul comunitar vrea să încurajeze investiţiile private şi publice în regenerabile şi energie nucleară.
Statele membre UE încă nu au ajuns la un acord
Von der Leyen se bazează pe statele membre UE şi Parlamentul European pentru a finaliza negocierile privind noua propunere până la alegerile europene din mai 2024, în contextul consultărilor intensive cu experţii. „De aceea cred că merită să lucrăm din greu pentru a fi gata înaintea alegerilor europene”, a explicat şeful CE.
Conform unui comunicat al Ministerului pentru Mediu, Climă şi Energie din Slovenia, propunerea nu rezolvă încă în mod adecvat unele aspecte privind preţurile ridicate la energie, pe care statele membre UE le-au discutat anul trecut ca parte a măsurilor de urgenţă. Aceste dificultăţi se referă la lichiditatea furnizorilor de energie şi măsurile pentru prevenirea tranzacţiilor speculative. O altă dificultate o reprezintă rolul investiţiilor care facilitează tranziţia de la cărbune la gaze.
Spre deosebire de Franţa şi Spania, de exemplu, Guvernul german va saluta probabil faptul că CE renunţă deocamdată la modificările destul de complexe. Germania, alături de Ţările de Jos, Danemarca şi Luxemburg, a avertizat recent contra unei reforme rapide.
Când a fost întrebată dacă CE sprijină folosirea energiei nucleare pentru îndeplinirea obiectivelor climatice, von der Leyen a spus că „mixul de energie cu care fiecare stat membru vrea să realizeze obiectivele climatice depinde de el”.
Franţa face presiuni pentru recunoaşterea energiei nucleare ca sursă de energie cu emisii scăzute de carbon, în timp ce Germania este unul din principalii oponenţi. Von der Leyen a adăugat că este important să fie susţinute în continuare propunerile convenite pentru a se ajunge la neutralitatea climatică până în 2050 şi reducerea emisiilor de gaze de seră cu 55% până în 2030.
Reducerea dependenţei de China
Vorbind despre relaţiile UE cu China, von der Leyen a spus luni: „Pentru Uniunea Europeană este importantă reducerea riscurilor, dar nu decuplarea de China”.
Ursula von der Leyen a explicat: „Reducerea riscurilor înseamnă că noi nu vrem dependenţa pe care am avut-o de Rusia şi combustibilii fosili. Nu vrem dependenţă, de exemplu, în privinţa materiilor prime critice şi, prin urmare, ne diversificăm şi ne întărim lanţurile de aprovizionare cu parteneri care împărtăşesc aceeaşi viziune”.
În acelaşi timp, conform preşedintelui CE, este importantă cooperarea pentru atenuarea schimbărilor climatice, limitarea încălzirii globale şi asigurarea unor condiţii echitabile pe piaţă pentru toţi. „Prin urmare, vrem ca firmele noastre să aibă acces la piaţa chineză, vrem transparenţă în privinţa subvenţiilor şi un angajament clar privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală”, a declarat von der Leyen.
UE a prezentat un plan privind tehnologiile curate, în contextul concurenţei din SUA şi China
Comisia Europeană ar urma să prezinte joi o reglementare privind emisii zero nete în industrie, în încercarea de a ajuta Europa să concureze în domeniu cu SUA şi China. Această reglementare va fi publicată alături de un text privind materiilor prime critice, menită să asigure livrările către UE de pământuri rare de importanţă critică pentru tehnologia verde.
„Pachetul demonstrează că putem reduce emisiile şi putem avea o strategie de creştere, deoarece vedem acum pe plan global că există eforturi puternice spre tehnologiile curate şi vrem să fim în fruntea acestei industrii”, a declarat von der Leyen, adăugând că industria tehnologiilor curate este crucială pentru Europa „nu doar în vederea îndeplinirii obiectivelor climatice, ci şi pentru inovarea din industrie într-un mod care, cu limitarea încălzirii globale, ne va permite exportarea tehnologiei noastre”.
Bruxelles-ul face eforturi pentru lansarea propriilor planuri, după ce statele UE au criticat programul SUA de subvenţii IRA, deoarece ar face discriminări împotriva industriilor lor. Dar acum criticii avertizează că planurile CE ar arăta, conform surselor care au dorit să-şi păstreze anonimatul, că UE ar putea urma exemplul şi să caute să descurajeze importurile de tehnologii curate, în încercarea de a-şi ajuta propriile companii. Totuşi, Ursula von der Leyen a dezminţit luni că răspunsul UE la subvenţiile americane masive sunt „protecţioniste”.
„Aceasta este decizia noastră de a investi în emisii zero nete în industrie şi de a facilita dezvoltarea noilor tehnologii curate, reducând povara birocratică şi accelerând acordarea permiselor. dar nu există niciun singur punct care să fie protecţionist. Din contră, este o reglementare extrem de deschisă”, a dat asigurări şeful CE.
N. red.: Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, ANSA, BTA, dpa, EFE, FENA, HINA, STA, participante în proiectul enr alături de AGERPRES, ANP, APA, ATA, Belga, Europa Press, MIA, PAP, Tanjug, TASR şi UKRINFORM.
Conţinutul articolului este bazat pe ştiri ale agenţiilor AFP, ANSA, BTA, dpa, EFE, FENA, HINA, STA, participante în proiectul enr alături de AGERPRES, ANP, APA, ATA, Belga, Europa Press, MIA, PAP, Tanjug, TASR şi UKRINFORM.
