De la 1 octombrie, până la 300.000 de metri cubi de gaze naturale pe oră ar putea ajunge în Ungaria din România, în loc de 280.000 de metri cubi pe oră, volumul din prezent, potrivit presei maghiare.
Ca urmare a optimizării sistemului de transport între Transgaz S.A. din România și FGSZ Ungaria, capacitatea tehnică a punctului de trecere a frontierei Arad-Csanádpalota pentru transportul de gaze naturale din România în Ungaria va crește de la 280 de mii de metri cubi pe oră, cât este în prezent, la 300 de mii de metri cubi pe oră, începând cu 1 octombrie 2023.
Dezvoltarea este considerată de către operatorii de sisteme de transport ca fiind un prim pas important al inițiativei Solidarity Ring „Inelul de solidaritate”, care vizează oferirea unor capacități de transport sporite pentru sursele alternative de gaze naturale care vin din sud către regiunea Europei Centrale și de Est, prin cooperarea între operatorii de sistem din Bulgaria, România, Ungaria și Slovacia.
“În 2021, traseul transportului de gaze în Ungaria s-a schimbat semnificativ față de deceniile anterioare. Ruta tradițională de aprovizionare Ucraina-Ungaria a fost completată cu livrări din Serbia, se arată în cea mai recentă publicație comună a Oficiului pentru Energie și a FGSZ pe această temă. La 1 octombrie, nu au fost contractate gaze rusești din Ucraina, dar importurile din România au crescut semnificativ, iar de la sfârșitul lunii decembrie gazele vin și din Croația”, potrivit aceleiași surse.
Amintim că, la 25 aprilie, s-a semnat la Sofia un memorandum între Azerbaidjan, Bulgaria, Ungaria, Slovacia și România pentru dezvoltarea a ceea ce a căpătat numele „Solidarity Ring” – o înțelegere pentru creșterea livrărilor de gaze din Azerbaidjan către Europa de Sud-Est și, parțial, Centrală, folosind infrastructura de transport existentă deja.
Foarte scurt spus, intenția este ca, după ce intră în Europa via conducta TANAP, prin Turcia, gazul din Azerbaidjan să fie livrat în cantități mai mari nu doar pentru a alimenta Grecia și Italia (via conducta TAP) ci să meargă mai mult și spre nord, spre Bulgaria, România și apoi Ungaria și Slovacia. Deci nu doar pe “coridorul sudic”, ci și pe așa zisul “coridor vertical” – conductele și interconectările fizice există deja.
