Ungaria analizează posibilitatea de a înlocui compania rusă Rosatom din rolul de antreprenor principal în extinderea centralei sale nucleare de la Paks și a început să tatoneze furnizori alternativi în cadrul unei revizuiri a proiectului, au declarat două surse pentru Reuters.
Proiectul, atribuit de Viktor Orban către Rosatom fără licitație în 2014, este sensibil din punct de vedere politic și extrem de costisitor. În plus față de incertitudini, o secetă din luna august a dus la oprirea aproape completă a reactoarelor existente ale centralei, arată agenția de știri britanică.
Extinderea de la Paks este cel mai important proiect nuclear al Rosatom din Uniunea Europeană, după ce Finlanda a anulat contractul cu firma rusă în mai 2022. De atunci, părțile se află în litigii juridice. Sub conducerea lui Orban, Ungaria s-a opus oricăror sancțiuni împotriva energiei nucleare rusești.
Decizie așteptată la începutul anului viitor
Cabinetul prim-ministrului Peter Magyar, care a obținut o victorie zdrobitoare în alegerile din aprilie, este așteptat să ia o decizie finală cu privire la extinderea de la Paks la sfârșitul acestui ani sau la începutul anului viitor. Proiectul, estimat inițial la 12,5 miliarde de euro, costase deja Ungaria peste 2 miliarde de euro (2,24 miliarde de dolari) până în momentul în care a fost turnat primul beton, în februarie.
O purtătoare de cuvânt a guvernului maghiar și Rosatom nu au răspuns imediat miercuri solicitărilor Reuters pentru comentarii.
O persoană familiarizată cu revizuirea proiectului de extindere a declarat că toate scenariile sunt pe masă, fiind întrebată dacă acest lucru ar putea duce la schimbarea antreprenorului principal de către Ungaria. Sursa a mai spus că revizuirea va identifica consecințele juridice, tehnice, financiare și de calendar ale schimbării furnizorului, precum și dacă proiectul este viabil din punct de vedere financiar.
Amendamente, întârzieri și complicații
Contractul inițial cu Rosatom a fost modificat de cinci ori, iar un al șaselea amendament a fost pregătit, dar nu a fost semnat. Într-o altă lovitură primită de proiect, o hotărâre din 2025 a Curții de Justiție a Uniunii Europene, instanța supremă a UE, a anulat aprobarea Comisiei Europene pentru ajutorul de stat acordat proiectului.
A doua sursă, apropiată de administrație, a declarat că guvernul „înclină spre concluzia că extinderea de la Paks este necesară”, dar că Rosatom nu ar trebui să fie implicată.
Generarea de energie nucleară poate asigura o sursă masivă de energie de bază (baseload) cu emisii de carbon aproape zero, însă centralele au nevoie, de regulă, de volume mari de apă rece, ceea ce le face vulnerabile la secetele și valurile de căldură pe care schimbările climatice le fac tot mai frecvente.
În ciuda costurilor și a complexității energiei nucleare, guvernul pro-UE al lui Magyar sprijină puternic energia nucleară, de care are nevoie pentru a acoperi cererea în creștere și pentru a echilibra sursele regenerabile intermitente.
„Energia nucleară și lanțul de aprovizionare nuclear oferă cel mai mare potențial, inclusiv la nivel european, de a ne asigura și consolida propriile capacități”, a declarat Zsuzsa Beres, adjunct al secretarului de stat responsabil de energia nucleară și relațiile internaționale în cadrul Ministerului Economiei și Energiei. „Vom continua să ne bazăm foarte mult pe energia nucleară în viitor”, a declarat ea la o conferință săptămâna trecută.
Ca o măsură provizorie până la extinderea Paks, Budapesta explorează posibilitatea de a solicita aprobarea pentru o prelungire cu 20 de ani a licențelor de operare a celor patru reactoare existente la Paks, care sunt rusești. Licențele expiră între 2032 și 2037.
Rosatom a evitat sancțiunile UE până acum
De la invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022, statele membre ale UE au redus importurile de petrol și gaze rusești. Rosatom a evitat însă sancțiunile UE, iar în 2025, Rusia a furnizat aproximativ 23% din livrările de uraniu îmbogățit ale UE și 16% din uraniul său natural, conform datelor Asociației Nucleare Mondiale.
Dacă revizuirea guvernului va decide împotriva Rosatom, Ungaria ar putea fi nevoită să absoarbă cele 1,1 miliarde de euro plătite până acum către Rosatom, precum și eventualele penalități pentru încălcarea contractului.
Sursele nu au numit niciun potențial înlocuitor, deși una dintre ele a menționat că un furnizor european ar simplifica contextul politicii externe și mediul sancțiunilor. Provocările legate de gestionarea proiectului ar rămâne aceleași.
Vorbind cu reporterii la Moscova la începutul acestei luni, Alexei Lihaciov, șeful Rosatom, a declarat că compania așteaptă ca Ungaria să își finalizeze revizuirea. El a precizat că a abordat noul guvern maghiar pentru discuții, dar până acum nu a primit niciun răspuns.
