Compania care operează sistemul de conducte din Ucraina a cerut oferte de la firme pentru a rezerva capacitate pe gazodutul dinspre România, iar rezultatul a fost peste aşteptări: producătorii şi traderii vor să aducă din România în Ucraina de două ori mai mult decât capacitatea de import scoasă la licitaţie de ţara vecină.
Conductele de gaze care tranzitează Dobrogea şi prin care Gazprom exporta gaze în sudul Europei sunt vizate acum de Ucraina în cadrul strategiei de aprovizionare cu gaze naturale din sudul Europei, începând din anul 2020.
În acest context, compania de stat Ukrtransgaz, operatorul reţelei naţionale de transport al gazelor naturale din Ucraina, a organizat o sesiune de evaluare a interesului operatorilor comerciali pentru importul de gaze naturale dinspre România prin conducta Isaccea 1 (nordul Dobrogei) – Orlovka, scrie ICIS.
Sesiunea de oferte neangajante pentru rezervarea capacităţii conductei de export de gaze naturale din România către Ucraina a fost suprasubscrisă de peste două ori, de către cele 11 companii care au participat, potrivit lui Serghei Makogon, director de strategie şi dezvoltare la Ukrtransgaz, citat de ICIS.
„Cererea a fost uriaşă, au aplicat 11 traderi şi producători internaţionali”, a declarat reprezentantul companiei ucrainene. Ukrtransgaz a anunţat că testează piaţa pentru o capacitate de 5 miliarde de metri cubi pe an pe conducta dinspre România, dar producătorii şi/sau traderii au venit cu oferte de capacitate de peste 10 miliarde.
Alocarea de capacitate ar urma să se facă pentru o perioadă de maximum 15 ani, începând cu 2020.
Istoric, coridorul trans-balcanic a fost folosit pentru livrarea de gaze ruseşti prin România, către sudul Europei şi Turcia, via Ucraina. Contractul pe termen lung pentru conectorul Isaccea 1 – Orlovka a expirat în anul 2016, deci Gazprom este obligată să lase liberă o parte din capacitatea de transit, iar Ucraina speră că gazoductul va putea fi folosit şi bidirecţional, pentru a accesa depozitele de gaze offshore din sectorul românesc al Mării Negre.
Investiţiile necesare pentru a permite, tehnic, exportul de gaze din România în Ucraina pe la Isaccea ar fi minore, notează ICIS.
Ukrtransgaz a ţinut să sublinieze că interconectorul de la Isaccea poate fi operat conform cu reglementările şi legislaţia din Uniunea Europeană odată ce contractul de tranzit al părţii ucrainene cu Gazprom va expira, anul viitor.
Citeşte şi:
Ce se va alege de gazul din Marea Neagră românească, dacă se va scoate într-un final? Ruşii, şi nu doar ei, inundă Europa cu gaz
Ucraina, ocolită de gazul rusesc
Pe fondul tensiunilor politice grave din ultimii ani, gazul rusesc de care are nevoie Europa va ocoli Ucraina, ţara tradiţională de tranzit. Rusia dezvoltă acum mai multe proiecte de gazoducte, Turk Stream şi Nord Stream 2.
Prin aceste două proiecte, ruşii vor să asigure aprovizionarea cu gaze naturale, la volume din ce în ce mai mari, a Europei, evitând Ucraina. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina (spre vest şi spre sud), ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, şi gazoductul Nord Stream.
Pare că scopul strategic este scoaterea Ucrainei, ţară cu care Gazprom are de ani de zile diferende comerciale, de pe harta tranzitului. După finalizarea Turk Stream şi a Nord Stream 2, cantitatea de gaze care ar urma să mai tranziteze Ucraina va scădea de până la zece ori.
„Noi nu spunem că tot tranzitul prin teritoriul Ucrainei va fi sistat. Pentru că există țări vecine, există regiuni care sunt la granița cu Ucraina in partea Europei și, fără îndoială, aprovizionarea acestor regiuni ale Europei va fi efectuata prin teritoriul Ucrainei. Este o altă chestiune că aceste volume vor fi, fără îndoială, mai puțin importante. Pot fi de aproximativ 10-15 miliarde metri cubi de gaz pe an”, spunea şeful Gazprom, Alexey Miller, chiar luna trecută.
În aceste condiţii, Ucraina vrea să devină coridor de tranzit pentru gazul românesc din Marea Neagră. Totodată, Kievul încearcă să reducă dependenţa ţării de importurile de gaze din Rusia, iar unul dintre pilonii acestei strategii este folosirea gazoductelor către ţări ca România şi Polonia în sens invers, pentru aprovizionarea Ucrainei. În aceste condiţii, ruta Isaccea – Orlovka ar fi cea mai ieftină soluţie de export de gaze din România în Ucraina şi, eventual, mai departe către Europa, ceea ce ar permite şi Ucrainei să rămână o importantă ţară de tranzit pentru gazele naturale importate de Europa de Vest.
Anunţuri mai vechi
În condiţiile în care există o cerere atât de mare pentru capacitatea de export spre Ucraina, devine din ce în ce mai clar că mare parte din gazul care va fi extras din zona românească a Mării Negre va ajunge în Ucraina, mai ales în condiţiile în care gazoductul BRUA ar urma să se oprească în Ungaria şi să nu mai ajungă în Austria.
„Nu ne amuză deloc faptul că acum conducta BRUA se opreşte în Ungaria. Este acum în discuţie atragerea Slovaciei în proiect, dar nu este o variantă care să ne convină pentru că asta înseamnă costuri suplimentare pentru clienţii noştri. Din această cauză, traseul nu este conexiunea ideală. Ideea este că nu tot gazul trebuie să se ducă spre Vest”, spunea recent Manfred Leitner, downstream executive board member în cadrul grupului OMV.
Or OMV Petrom este partener al Exxon în proiectul Neptun Deep, unde s-au descoperit reserve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi. Şi oficiali ai companiei române au declarat, cu mai mult timp în urmă, că se iau în calcul întâi variantele de export de gaze prin conexiunile deja existente, deci inclusiv cea către Ucraina.
Potrivit estimărilor oficialilor de la Bucureşti, Există circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică cele trei perimetrele deţinute de Lukoil, ExxonMobil şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas.
