Comisia Europeană a recomandat statelor membre să reducă obiectivul de stocare a gazelor naturale și să înceapă reumplerea depozitelor într-un ritm mai lent, pentru a limita cererea, în contextul creșterii puternice a prețurilor la energie cauzate de războiul dintre SUA și Iran, potrivit unui articol din Financial Times citat de Reuters.
Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a cerut statelor membre să reducă ținta de umplere a depozitelor la 80% din capacitate, cu 10 puncte procentuale sub obiectivul oficial al UE de acum, de 90%, „cât mai devreme în sezonul de umplere”, pentru a oferi certitudine și încredere piețelor, conform unei scrisori citate de publicație.
Comisia nu a oferit imediat un comentariu oficial pentru Reuters.
Între timp, prețurile gazelor în Europa au crescut cu până la 35%, după ce loviturile dintre Iran și Israel au vizat unele dintre cele mai importante infrastructuri de gaze din Orientul Mijlociu, provocând pagube care ar putea necesita ani pentru a fi reparate instalațiile de lichefiere și de umplere a vapoarelor cu LNG care să asigure aprovizionarea piețelor globale.
În scrisoare, Jorgensen a subliniat că aprovizionarea energetică a UE „rămâne relativ protejată”, dar a cerut un răspuns colectiv la conflict și a avertizat că „evoluțiile recente indică faptul că ar putea dura mai mult până când producția de gaze lichefiate va reveni la nivelurile de dinaintea crizei”.
Stocarea gazelor este esențială pentru ca Europa să poată acoperi cererea de încălzire și electricitate în sezonul rece, fiind un pilon central al securității energetice.
În paralel, Comisia a cerut guvernelor să aplice cu flexibilitate regulile UE privind importurile de gaze, pentru a evita situațiile în care legislația de eliminare treptată a energiei rusești ar putea întârzia livrările necesare stabilizării pieței în contextul crizei generate de conflictul din Iran.
„Trebuie să facem țintele mai flexibile”, a declarat un oficial european pentru Financial Times.
Depozitele sunt destul de goale după o iarnă rece. Prețurile sunt la cer
La data de 10 martie, gradul de umplere a depozitelor în Uniunea Europeană era de 28,55%, cel din România fiind și mai scăzut, de 27,17% (avantajul României este că are producție internă), potrivit datelor AGSI, asociația operatorilor de depozitare din UE. Iar sezonul de extracție a gazelor din depozite încă nu s-a terminat.
Prețurile gazelor au crescut masiv joi pe piețele din Europa după loviturile împotriva infrastructurilor energetice din Orientul Mijociu, în special un atac al Iranului care a vizat cea mai mare facilitate de producţie a gazului lichefiat din lume, complexul Ras Laffan din Qatar. Atacul Iranului a venit ca retaliere după atacul anterior isralaelian asupra câmpului offshore South Pars, cel mai mare zăcământ de gaze din lume.
La la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile futures la gaze naturale afişau o creştere de 30,76%, până la 71,47 de euro pentru un MWh, după ce anterior au crescut chiar şi cu 35%.
Prețurile au mai scăzut acum, dar tot sunt aproape duble față de cele dinaintea războiului. Astfel, la hubul vienez CEGH, mai apropiat de noi, prețul gazelor cu livrare în aprilie este acum de 60 de euro/MWh, iar pentru produsul sezonier, vară sau iarna următoare prețurile sunt acum de 62 de euro/MWh.
Și la noi prețurile au crescut. Ultimele tranzacții de la Bursa Română de Mărfuri pentru livrare la termen au fost la 313 lei/MWh pentru gazele cu livrare în ultimul trimestru al acestui an, iar gazele cu livrare luna viitoare s-au tranzacționat la 306 lei.
Citește și:
