UDMR cere extinderea ariei de aplicare a taxei de solidaritate de 60% și la vânzarea de carburanți, după de Petrom a anunțat că taxa nu i se aplică

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat marți seara că ar trebui modificată legea privind taxa de solidaritate pentru companiile petroliere, astfel încât în sfera de aplicare a ei să intre și vânzarea de carburanți, nu doar extracția de petrol și gaze și rafinarea, așa cum prevăd OUG adoptată de Guvernul României în decembrie 2022 și regulamentul european care a generat-o.

Declarația fruntașului UDMR vine în contextul în care Petrom a anunțat că nu va plăti taxa de solidaritate pe profit pentru că nu are de ce, dat fiind că mai puțin de 75% din cifra sa de afaceri a provenit din activitățile de extracție de țiței și gaze și din și rafinare, așa cum spun OUG și regulamentul european.

Dacă propunerea șefului UDMR ar fi și adoptată, Petrom ar trebui să plătească taxa, pentru că ar intra în aria de impunere, odată ce în baza de calcul ar intra și veniturile din vânzarea de carburanți. Neoficial, ar fi vorba despre plata a circa 700-800 de milioane de euro, cel puțin.

Iată declarația lui Hunor, după care vom detalia:

”Trebuie să vedem bilanţul final, cei de la OMV spun că nu au ajuns la procentul prevăzut în directiva europeană şi în legea naţională şi arată că, pe activitatea lor, pe codurile CAEN, nu au atins acel procent. Trebuie văzute cifrele şi să vedem cine are dreptate. Dacă mergem doar pe aceste coduri CAEN, poate trebuie lărgită aria de acoperire. Până nu vedem cifrele din partea firmei, e greu să spui cum e, trebuie verificat de la Ministerul Energiei şi de la Finanţe pe cifrele reale”, a spus liderul UDMR.

“Eu nu pot să exclud nici o modificare a legii, în sensul de a lărgi această arie pe codurile CAEN. Legea vorbeşte doar de extracţia gazelor naturale şi extracţia ţiţeiului, fabricarea produselor din prelucrarea ţiţeiului şi trebuie coduri CAEN care nu sunt incluse, cum sunt activităţi de servicii anexe extracţiei de petrol, comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate. Trebuie modificată legea dacă au dreptate”, a mai spus Kelemen.

El a spus că că a fost o greşeală absenţa acestor coduri CAEN din lege.

”E vorba de solidaritate faţă de societate, faţă de ţara în care ai făcut profit. Nu e vorba de a lua banii de la cineva permanent, e vorba pur şi simplu de solidaritate faţă de România”, a spus Kelemen Hunor.

”Codurile CAEN nu sunt prevăzute în directiva europeană, fiecare ţară are codurile proprii. Nu Bruxelles-ul face codurile CAEN. Nu e bine să dai vina pe directivă pentru că asta înseamnă să fugi de responsabilitate, Să nu căutăm nod în papură, problema e la noi, nu la CE”, a conchis Kelemen Hunor.

Declarațiile au fost făcute publice de agenția de presă News.ro.

Așadar, dacă propunerea lui Hunor va fi și adoptată de Guvernul României, Petrom, companie românească deținută 51% de grupul austriac OMV și 20,7% de statul român, ar urma să plătească taxa. Compania a vândut în primele nouă luni din 2022 4,04 milioane de tone de carburanți, pe toate piețele pe care activează – România, Bulgaria, Serbia și Moldova. Nu știm cât a încasat exclusiv din asta, la cel mai grosier mod posibil putem socoti la o medie de preț de 4 lei pe litru, fara taxe, pentru anul trecut, ceea ce ar însemna undeva la 19 miliarde de lei, pe acest calcul simplu, pe toate piețele. Nu știm exact cum se consolidează și raportează sumele la nivel de grup. Dar, la nouă luni, toate veniturile Petrom din toate activitățile erau de 44 de miliarde de lei, deci este clar că dacă în aria de cuprindere a 75% din cifra de afaceri vor intra și vânzările de carburanți, Petrom ar trebui să plăteasca suprataxa de 60% pe diferența de profit între anul 2022 și media anilor 2017-2021 la care se adaugă 20% din ultimul număr.

Adică 700-800 de milioane de euro, cel puțin.

Dacă totuși această propunere va fi adoptată, ar trebui să plătească în România taxă toate lanțurile mari de distribuție a carburanților, inclusiv Mol, sau Lukoil, dar și cele mai mici, Socar, Gazprom sau ETU, desigur sume mult mai mici, pe lângă Rompetol, care ar trebui să plătească mai mult, pe lângă ce ar datora din activitatea de rafinare.

Totuși, potriviit unor informații publicate de Profit.ro, Ministerul Finanțelor ar fi trimis Bruxelles-ului o cerere de clarificări în privința regulamentului european transpus în legislația națională prin care a impus această taxă, după ce Petrom a anunțat că taxa nu i se aplică.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *