Tranziţia energetică este costisitoare şi nu ştim, în contextul actual şi viitor, cum vor reacţiona cetăţenii la posibile creşteri de preţuri, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Silvia Vlăsceanu, directoarea executivă a Asociaţiei Producătorilor de Energie Electrică – HENRO, citată de Agerpres.
„Piaţa de energie electrică este, într-adevăr, foarte sensibilă la tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru şi s-a vorbit mai devreme de mixul energetic. Vreau să vă spun că, la nivel mondial, 35% din producţia mondială este din cărbune. Noi am ajuns la sub 15% în condiţiile în care am plecat la un mix de vreo 30%, ponderea în cărbune când aveam pe hârtie 22.000 de megawaţi. Acum avem doar 18.000. În orice caz, cărbunele la nivel mondial continuă să fie pe primul loc şi, zi de zi, China cel puţin, pune în funcţiune noi capacităţi pe cărbune. Este la fel de adevărat că este şi primul producător din surse regenerabile, pentru că are o industrie şi o economie care se dezvoltă într-un ritm cu care Europa nu se poate mândri. Până la urmă şi tranziţia energetică pe care Europa vrea să o impună la nivel mondial şi paşii cu care se face tranziţia energetică trebuie regândiţi, pentru că vom ajunge până la urmă la suportabilitate. Cetăţenii pot suporta ritmul acestei tranziţii energetice? Ceea ce nu se spune şi nici în presă nu se vorbeşte foarte mult: tranziţia energetică costă foarte mult. Nu suntem în situaţia, mai ales după pandemie, după un război început, încă unul despre care nu ştim cum va influenţa întreaga lume, cum vor reacţiona cetăţenii la posibile creşteri de preţuri, şi nu doar ale energiei. Viaţa în general devine din ce în ce mai scumpă”, a afirmat Vlăsceanu.
În viziunea specialistei în piaţa de energie, cărbunele nu poate şi nu trebuie eliminat din mixul energetic.
„Rămân la părerea că nu poate fi eliminat cărbunele, brusc, din mixul energetic şi nici nu trebuie să fie eliminat, pentru că este o capacitate de bază a sectorului electroenergetic. Sunt centrale de bază, aşa cum le-am învăţat şi în facultate. E adevărat că, în urmă cu 30 de ani, nu vorbeam de regenerabile şi poate nici reţelele nu sunt pregătite pentru că n-au putut să ţină pasul cu evoluţia tehnologică. Nuclearul rămâne cea mai bună opţiune pentru o energie curată, chiar dacă nu este „verde” este cea mai puţin poluantă. Vedem că foarte multe state încep să-şi regândească deciziile, să revină asupra unor decizii de scoatere a nuclearului din mixul energetic tocmai pentru a dezvolta capacităţi din surse regenerabile. Fără capacităţi de bază nu poţi asigura stabilitatea şi funcţionarea, siguranţa sistemelor electro-energetice, chiar dacă sunt interconectate. O avarie într-un stat-membru se propagă în reţea”, a explicat şefa HENRO.
Potrivit sursei citate, energia hidro reprezintă o opţiune, la fel gazul şi resursele regenerabile.
„Hidro rămâne o opţiune, dar şi aici vedeţi că se pregătesc acţiuni în instanţă de a bloca din nou cele două proiecte de interes naţional care tocmai au fost adoptate, anunţate prin legea promulgată recent. Rămâne gazul natural şi aici fac o paranteză: statele-membre nu sunt foarte interesate de ce se întâmplă sau ce decizii se iau legat de gazele naturale la nivel european. Scoateţi gazele naturale, dar România devine în câţiva ani singurul producător stat-membru de gaze naturale. Marea Britanie nu e stat-membru, Norvegia nu este stat-membru. România devine cel mai mare producător şi evident că nu vor face o legislaţie dedicată României. Din acest motiv, noi trebuie să ne apărăm interesul naţional. Gazul natural rămâne o opţiune, mai ales în perioada sezonului rece, pentru funcţionarea centralelor în cogenerare. Energia pe care o produc resursele regenerabile, într-adevăr, nu că e ieftină sau este gratis, că e soare şi vânt, poate influenţa preţul şi influenţează, pentru că deocamdată nu s-a găsit un alt mecanism aplicabil în locul preţului marginal. Când vom fi în stare să venim cu alte soluţii de piaţă care să înlocuiască preţul marginal, atunci vom putea spune că, într-adevăr, energia regenerabilă contribuie. Vedem inclusiv influenţa acestor preţuri negative. Faptul că există o singură ofertă de preţ dinamic, care ţine cont de variaţiile de preţ pe pieţele spot e un lucru de lăudat, dar mai e mult de convins sau de parcurs până când vor ajunge şi cetăţenii să schimbe contractele, astfel încât să beneficieze de aceste energii cu preţuri negative”, a subliniat Silvia Vlăsceanu.
Reprezentanţi ai autorităţii centrale şi ai unor companii din domeniul energiei au participat, marţi, la „Energy Forum Ediţia a X-a – Strategia pentru iarna 2023 – 2024 în actualul context politico-economic”, eveniment organizat de DC Media Group.
