Consorţiul compus din Transgaz (România), BERD şi Reganosa (Spania) a avut o ofertă financiară mai slabă decât cea a competitorului său, consorţiul format din Snam (Italia), Enagas (Spania) şi Fluxys (Belgia) în cursa pentru privatizarea companiei greceşti DESFA.
Consorţiul din care face parte Transgaz a oferit 457 de milioane de euro pentru pachetul de 66% din acţiunile operatorului sistemului de conducte de gaze din Grecia,în timp ce consorţiul advers, condus de italienii de la Snam, a oferit 535 de milioane de euro, potrivit presei din Grecia.
În aceste condiţii, Agenţia de Privatizare din Grecia a cerut lconsorţiului condus de grupul italian să-şi îmbunătăţească oferta, transmite Reuters, citată de Agerpres.
Aceasta este a doua încercare de vânzare a DESFA, după ce în 2016 un acord încheiat anterior cu compania SOCAR din Azerbaidjan a eşuat, pe fondul unor neînţelegeri legate de tariful la gazele naturale. Valoarea tranzacţiei a fost estimată la 400 de milioane de euro.
Luna trecută, autorităţile de la Atena au primit două oferte angajante, una de la consorţiul alcătuit din companiile Snam (Italia), Enagas (Spania) şi Fluxys (Belgia) şi alta de consorţiul compus din spaniolii de la Regasificadora Del Noroeste (Reganosa), românii de la Transgaz şi BERD.
Grecia a cerut în martie celor două consorţii să-şi îmbunătăţească ofertele iar ofertele îmbunătăţite, care nu au fost date publicităţii de Agenţia pentru Privatizare, fost deschise luni.
Ministrul Energiei, George Stathakis, a anunţat că oferta depusă de consorţiul condus de Snam -a fost mai ridicată decât cea oferită de SOCAR la precedenta licitaţie, iar condiţiile au fost îmbunătăţite, în favoarea statului elen. Atunci, SOCAR oferise 400 de milioane de euro.
“Ne aşteptăm ca oferta finală să fie depusă curând şi să finalizăm cu succes licitaţia”, a declarat oficialul elen.
Stathakis a adăugat că preşedintele Consiliului de Administraţie al DESFA va fi numit de stat – care va avea şi drept de veto – inclusiv în privinţa participării companiei la proiecte în Grecia şi în străinătate.
Noul cumpărător va trebui să implementeze un plan de investiţii de 330 de milioane de euro, a anunţat ministrul Energiei.
Un acord de achiziţionare a acţiunilor şi un acord al acţionarilor pentru DESFA ar trebui să fie semnat până la sfârşitul lunii aprilie, vânzarea urmând să fie finalizată până în luna iunie, înainte ca Grecia să iasă din programul de asistenţă financiară, în luna august.
Conform acordului, cea mai mare rafinărie din Grecia – Hellenic Petroleum – îşi vinde participaţia de 35% deţinută la DESFA, restul până la 66% fiind vândut de statul elen.
DESFA, care deţine şi operează reţeaua de gazoducte din Grecia şi un terminal LNG, este considerată un activ valoros deoarece consumul de gaze este în creştere în statul elen, care vrea să-şi extindă prezenţa pe piaţa regională a energiei.
DESFA transportă gaze de la graniţele dintre Grecia şi Bulgaria şi de la graniţele dintre Grecia şi Turcia către consumatorii eleni, printr-o reţea de gazoducte de 1.459 km.
Autorităţile de la Atena vor să obţină din privatizări 3,5 miliarde de euro în 2018. De asemenea, statul elen vrea să se promoveze ca un hub european pentru tranzitul gazelor naturale din Asia şi Estul Mediteranei spre Europa.
Anul trecut, DESFA a raportat vânzări de 170 de milioane de euro şi un profit net de 34 de milioane de euro. Valoarea activelor sale fixe este de aproximativ 1,3 miliarde de euro.
