Importurile de gaze efectuate de traderii europeni prin România pentru înmagazinarea lor în Ucraina au explodat de la 1 iulie, acestea dublându-se comparativ cu nivelul din ultima parte a lunii iunie, după ce până la începutul lunii precedente ele au fost practic nule.
Fluxurile de gaze dinspre România spre Ucraina n-au existat practic până pe 13 iunie, la acea dată debutând primele exporturi fizice, de 10 GWh/zi.
Până la finalul lunii acestea au depășit 20 Gh/zi, pentru ca, de la 1 iulie, volumele să se dubleze practic, fluxurile fizice către Ucraina ajungând la peste 41 GWh/zi.
În timp ce exporturile către Ungaria, prin punctul de interconectare de la Canadpalota au rămas la nivelul maxim permis de capacitatea de transport, de 72-73 GWh/zi, și cele către Republica Moldova au explodat, de la o medie de 5 GWh la 2 zile la aproximativ 17 GWh/zi.
Oficialitățile de la Chișinău au anunțat deja că jumătate din gazele pe care intenționează să le înmagazineze pentru a-și asigura securitatea energetică în viitoarea iarnă vor fi achiziționate din și depozitate în România.
Sursa acestor exporturi este doar în mică măsură producția internă. Chiar dacă actualul nivel al consumului este redus, de aproximativ 105 GWh/zi, înmagazinările, de aproximativ 115 GWh/zi, compensează o mare parte din diferența până la valoarea producției curente, de peste 230 GWh/zi. Producătorilor români le rămân, pentru export, doar 10-15 GWh/zi.
Sursa principală a gazelor care ies din România spre Ungaria, Ucraina și Republica Moldova este fostul Coridor transbalcanic, care acum funcționează în sens invers. Astfel, volumul de gaze care intră din Bulgaria în România prin punctul de interconectare de la Negru Vodă a explodat practic de la 1 iulie, de la puțin peste 50 GWh/zi la peste 124 GWh/zi.
Potrivit Bloomberg, Europa are un plan riscant de a evita o criză energetică la iarnă, care presupune stocarea de gaze în Ucraina.
Stocarea unui combustibil esenţial într-o ţară vizată de atacuri cu rachete poate suna ca o idee nebunească. Însă această idee câştigă susţinători care cred că facilităţile sunt suficient de departe de linia frontului pentru a fi considerate sigure iar unii traderi susţin că riscurile sunt acceptabile.
În timp ce în Europa, la început de vară depozitele sunt umplute în proporție de 80%, iar în România și Ungaria, de aproximativ 70%, în Ucraina, situația este total contrară, doar 21% din capacitatea de depozitare uriașă (321 TWh, de 10 ori peste cea a României) fiind în prezent utilizată.
„Depozitele din Ucraina pot ajuta la echilibrarea ofertei şi cererii în a doua jumătate a verii acestui an, având în vedere conexiunile excelente cu pieţele de gaze din UE”, a informat grupul german de utilităţi RWE AG, care a utilizat deja facilităţile din Ucraina în trecut.
„Piaţa ucraineană oferă stocare la un preţ fix, ceea ce face din depozitarea de gaze în Ucraina o opţiune foarte atractivă şi competitivă”, spune Marco Saalfrank, director la firma elveţiană de trading Axpo, care adaugă însă că riscurile trebuie reduse.
România a devenit, în ultimul timp, cea mai importantă țară de tranzit al produselor energetice către Ucraina. De exemplu, livrările de carburanți, în special motorină, ajunse în porturile românești au crescut în prima jumătate a acestui an cu 13%, sau 198.000 de tone, în special din cauza cererii crescute de motorină care vine dinspre Ucraina.
