În faţa unei politici europene tot mai agresive faţă de combustibilii fosili poluanţi, dar în condiţiile în care, mai ales iarna, consumatorii români depind încă de energia produsă de termocentralele pe cărbune, oficialii de la Bucureşti încearcă să găsească soluţii, aducând în prim plan necesitatea siguranţei energetice a ţării. Care este din ce în ce mai scumpă, însă.
“Cel puţin până în 2030 nu se poate renunţa la cărbune. Este pusă în pericol siguranţa sistemului. Trebuie să definim până când păstrăm cărbunele, la ce putere îl păstrăm, corelat cu noi capacităţi pe gaz şi regenerabile”.
Declaraţia aparţine secretarului de stat în Ministerul Energiei, Doru Vişan, făcută la o conferinţă pe teme energetice organizată de publicaţia Energy Center.
Ştiută fiind poziţia Comisiei Europene referitoare la scăderea ponderii combustibililor fosili în producţia de energie electrică, oficialul român a spus că se vor negocia unele lucruri cu Bruxeless-ul, dat fiind că este vorba de siguranţa energetică a ţării.
“Vom negocia”, a spus Vişan.
Dar ce e de negociat?
România, ca toate celelalte state UE, trebuie să trimită unei Comisii Europene care este tot mai refractară la ideea generării de energie din combustibili fosili poluanţi şi tot mai deschisă la sursele regenerabile, planul integrat de energie şi mediu (PNIESC), adică viziunea noastră pe termen mediu, până în 2030. CE nu a mai stabilit ţinte naţionale pentru regenerabile, ci doar o ţintă globală continentală: în acel an, 32% din consumul de energie trebuie să fie asigurat din aceste surse. România a prezentat un draft cu 27,9%, în paralel cu continarea producţiei de energie din carbune (ba chiar în strategia energetică naţională se vorbeşte despre un grup nou pe lignit, de 500 MW, construit în parteneriat public-privat cu o companie chineză).
Citeşte şi:
Costul energiei produse de instalaţiile fotovoltaice şi eolienele terestre va scădea sub cel al combustibililor fosili în 2020
Din discuţiile avute până acum, pare că şi oficialii de la Bucureşti acceptă ideea că Bruxelles-ul nu va accepta ţinta noastră şi va cere o creştere. Aici ar putea fi loc de negocierea amintită de Vişan: ponderea regenerabilelor ar putea creşte, dar, cel puţin pentru o vreme, România trebuie să susţină producţia de electricitate pe bază de cărbune, pentru că, dacă ea se opreşte, pe timp de iarnă România stinge lumina. Pentru că nu va mai avea cu ce să-şi asigure necesarul de energie electrică.
Cărbunele acum înseamnă Complexul Energetic (CE) Oltenia. Adică zece cariere de exploatare a lignitului, de suprafaţă, şi 11 grupuri energetice care-l ard, în 4 termocentrale din Oltenia: Rovinari, Turceni, Işalniţa şi Craiova 2. În total circa 3.400 MW, a doua sursă de energie electrică a ţării, după centralele Hidroelectrica şi, cel puţin în teorie, prima pe timp de iarnă.
Citeşte şi:
Cât ne mai amăgim că iarna carbunele ne ţine becul aprins? Cu importuri în vârf, a produs doar 18% din consum, unele grupuri au mers sub rezerva SEN
Energia electrică din cărbune este însă tot mai scumpă, în condiţiile în care Europa şi-a propus să-l suprime până la interzicere. Costul înseamnă certificatul de emisii, pe care orice producător trebuie să-l cumpere, de pe bursă, ca să poată să producă electricitate. Care a însemnat, pentru CE oltenia, în total, 1,4 miliarde de lei, pentru energia produsă în 2018 şi consumată în România. Ceea ce s-a tradus în pierderi de 1,1 miliarde de lei pentru CE Oltenia, anul trecut-45% din cifra de afaceri a firmei au fost doar cheltuielile cu certificatele. Iar o parte din bani au fost plătiţi din credite, luate special cu acest scop. Inclusiv cu garanţia statului.
Iar, cum politica UE este de continuare a decarbonizării, costul certificatelor va creşte cu siguranţă. La fel şi cel financiar al CE Oltenia şi, previzibil, la fel şi pierderile. Cum se rezolvă, măcar temporar, situaţia?
“În vederea rezolvării probemei certificatelor de CO2 pentru anul 2019, CE Oltenia împreună cu Ministerul Energiei, Transelectrica, OPCOM şi Consiliul Concurentei au demarat un proiect pentru identificarea unei scheme de sprijin”, scrie într-un comunicat al companiei, emis ca urmare a articolelor din presă din ultimele zile, legate de situaţia financiară grea prin care trece.
Citeşte şi:
Complexul Energetic Oltenia vrea să facă două parcuri fotovoltaice, de 120 MW, la Rovinari şi Turceni
Cam în acelaşi timp, Vişan vorbea la conferinţa Energy Center.
“Am făcut două scenarii, înaintate la Transelectrica, după discuţii cu ANRE, OPCOM şi Consiliul Concurenţei. Din cei 3.400 MW, facem conversia pe gaz a aproximativ 800 MW, la Craiova şi Turceni şi păstrăm din cărbune ce e eficient (centrala de la Rovinari e cea mai eficientă, fiind la “gura” carierei-n.red.). Transelectrica integrează aceste lucruri în studiul de adecvanţă a sistemului energetic naţional, şi apoi vedem cât putem păstra”, a spus secretarul de stat.
Oficialul vorbit despre cele două scenarii pentru restul capacităţii de generare de energie din carbune.
În prima variantă, se discută să se lase CE Oltenia fără vreo schemă de sprijin, ca acum, situație în care compania va oferta energie pe piaţă incluzând în preț certificatele de CO2, dar astfel va crește prețul energiei în piață, cu impact major la consumatorul final, dar mai ales la industrie.”Consumatorul final şi industria este posibil să nu poată suporta acest preţ”, a atenţionat Vişan. Nu este un secret că, mai ales în piaţa de energie, se tinde alinierea la preţul celei mai scumpe tehnologii.
Citeşte şi:
Consumatorii industriali ameninţă cu plecarea din România din cauza preţurilor mari la energie, care vor fi şi mai mari din cauza noilor taxe
În cea de-a doua variantă, ajungem la negocierea despre care aţi citit mai sus. “Noi, Guvern, stat, trebuie să insistăm la Comisia Europeană că securitatea energetică e în pericol”, a spus Vişan. Soluţia: CE Oltenia integrează în preţul energiei electrice cât poate, financiar, din resursele proprii, certificatele de CO2. Ideea ar fi că, astfel, preţul energiei scoase în piaţă nu creşte foarte mult. Apoi, diferența de certificate de CO2 neinternalizate în preţ ar urma să se distribuie pe un număr de ani. Însă aceste certificate trebuie plătite pe măsură ce se produce energia din cărbune, iar dacă nu le plăteşte CE Oltenia, cine le plăteşte?
“Trebuie să le plătească altcineva”, a spus Vişan.
Altcineva înseamnă de fapt consumatorii, populaţia şi industria. Vişan nu a detaliat şi probabil că nu va fi un impact prea mare în facturi dacă se va opta pentru această variantă – nici nu ştim încă dacă va fi o componentă defalcată – dar consumatorii mai plătesc deja două “taxe” în factura de electricitate. Valoarea lor nu este foarte mare: un ban/kWh contribuţie pentru cogenerare (sumele merg către centralele termoelectrice care produc şi energie termică în condiţii de eficienţă înaltă pentru oraşe) şi certificatele verzi: circa 5,8 bani/kWh, bani care merg la producătorii de energie din surse regenerabile.
Citeşte şi:
Consumatorii de electricitate vor plăti, anual, până la 340 mil. euro, în factură, pentru susţinerea investiţiilor în energie. Apar contractele de diferenţă
