O directivă de eficiență energetică a Comisiei Europene, care a trecut de Parlament, stabilește anul 2040 ca termen limită de existență în statele membre UE a centralelor individuale pe gaze. Măsurile vor fi luate treptat, dar, dacă peste 17 ani va mai exista vreo centrală pe gaze în vreo locuință din România, ea va trebui dată jos, cel puțin din ce se înțelege din informarea Comisiei Europene de acum.
“Comisia salută acordul provizoriu la care au ajuns astăzi Parlamentul European și Consiliul pentru a reduce emisiile și consumul de energie al clădirilor din întreaga UE. Directiva consolidată privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) va sprijini eforturile UE de decarbonizare a clădirilor în întreaga Uniune. Acesta este un domeniu în care impactul concret al ofertei ecologice europene va îmbunătăți calitatea vieții oamenilor, în locuințele și la locul de muncă, și le va reduce facturile la energie. De asemenea, acest acord va stimula independența energetică a Europei, în conformitate cu Planul REPowerEU, și va constitui un argument comercial puternic în favoarea unui sector al clădirilor mai puțin poluante în UE”, arată Comisia Europeană într-un comunicat de presă.
Directiva revizuită va stabili o serie de măsuri care vor ajuta guvernele UE să îmbunătățească structural performanța energetică a clădirilor, cu un accent special pe clădirile cu cele mai slabe performanțe, mai spune Comisia.
Fiecare stat membru va adopta propria traiectorie națională pentru a reduce consumul mediu de energie primară al clădirilor rezidențiale cu 16% până în 2030 și cu 20-22% până în 2035, permițând suficientă flexibilitate pentru a ține seama de circumstanțele naționale. Statele membre sunt libere să aleagă ce clădiri să vizeze și ce măsuri să ia.
Măsurile naționale vor trebui să garanteze că cel puțin 55% din scăderea consumului mediu de energie primară se realizează prin renovarea clădirilor cu cele mai slabe performanțe.
În ceea ce privește stocul de clădiri nerezidențiale, normele revizuite impun îmbunătățirea treptată a acestuia prin intermediul unor standarde minime de performanță energetică. Acest lucru va duce la renovarea a 16% din clădirile cu cele mai slabe performanțe până în 2030 și a 26% din clădirile cu cele mai slabe performanțe până în 2033.
Statele membre vor avea posibilitatea de a excepta anumite categorii de clădiri rezidențiale și nerezidențiale de la aceste obligații, inclusiv clădirile istorice sau casele de vacanță.
Directiva revizuită conține măsuri pentru a îmbunătăți atât planificarea strategică a renovărilor, cât și instrumentele care să asigure că aceste renovări vor avea loc. În conformitate cu dispozițiile convenite, statele membre:
-vor stabili planuri naționale de renovare a clădirilor pentru a stabili strategia națională de decarbonizare a parcului de clădiri și modul de abordare a barierelor rămase, cum ar fi finanțarea, formarea și atragerea de lucrători mai calificați.
-vor institui sisteme naționale de pașapoarte de renovare a clădirilor pentru a ghida proprietarii de clădiri în renovarea treptată a clădirilor cu emisii zero.
-instituie ghișee unice pentru proprietarii de locuințe, IMM-uri și toți actorii din lanțul valoric al renovării, pentru a primi sprijin și îndrumare dedicată și independentă.
“În plus, acordul va ajuta UE să elimine, în mod treptat, cazanele alimentate cu combustibili fosili.
Subvențiile pentru instalarea de cazane autonome alimentate cu combustibili fosili nu vor mai fi permise începând cu 1 ianuarie 2025. Directiva revizuită introduce un temei juridic clar pentru ca statele membre să stabilească cerințe pentru generatoarele de căldură pe baza emisiilor de gaze cu efect de seră, a tipului de combustibil utilizat sau a ponderii minime de energie regenerabilă utilizată pentru încălzire. Statele membre vor trebui, de asemenea, să stabilească măsuri specifice privind eliminarea treptată a combustibililor fosili pentru încălzire și răcire, în vederea eliminării complete a cazanelor alimentate cu combustibili fosili până în 2040”, mai spune Comisia Europeană.
Norme obligatorii pentru clădiri, care să asgure “dreptul la priză” pentru transportul electric
“Acordul va stimula, de asemenea, adoptarea mobilității durabile datorită dispozițiilor privind pre-cablarea, punctele de reîncărcare pentru vehiculele electrice și locurile de parcare pentru biciclete.
Pre-cablarea va deveni norma pentru clădirile noi și renovate, facilitând astfel accesul la infrastructura de reîncărcare și contribuind la ambiția UE în materie de climă. În plus, vor fi consolidate cerințele privind numărul de puncte de reîncărcare atât în clădirile rezidențiale, cât și în cele nerezidențiale.
Statele membre va trebui, de asemenea, să elimine barierele în calea instalării punctelor de reîncărcare, pentru a se asigura că „dreptul la priză” devine o realitate. În general, punctele de reîncărcare vor trebui să permită încărcarea inteligentă și, dacă este cazul, încărcarea bidirecțională. În cele din urmă, dispozițiile vor asigura că există suficiente locuri de parcare pentru biciclete, inclusiv pentru bicicletele cargo”, mai arată Comisia.
